Acoperișurile orașelor mari din Pakistan strălucesc sub panourile solare, în timp ce în satele din toată țara acestea apar din ce în ce mai des în curțile oamenilor. Cu peste 240 de milioane de locuitori, Pakistanul trece prin una dintre cele mai accelerate tranziții spre energia solară de pe planetă — în ciuda sărăciei și a instabilității economice, potrivit CNN.
Țara a devenit o piață uriașă pentru panourile solare chinezești ieftine, importând în 2024 nu mai puțin de 17 gigawați — mai mult decât dublul anului precedent — ceea ce o plasează pe locul al treilea la nivel mondial, potrivit datelor think-tank-ului de mediu Ember.
O revoluție condusă de cetățeni, nu de guvern
„Pakistanul are o poveste unică”, afirmă Mustafa Amjad, director de programe la Renewables First, un think tank din Islamabad. Deși și alte țări în curs de dezvoltare, precum Vietnam sau Africa de Sud, au adoptat energia solară la scară largă, „niciuna nu s-a mișcat cu viteza și amploarea Pakistanului”.
Particularitatea cea mai remarcabilă este că această explozie solară nu este condusă de mari parcuri solare și nici de politici guvernamentale, ci este o revoluție pornită de jos în sus — de la cetățeni. „Această tranziție este condusă de piață și de oameni, nu de stat”, subliniază Amjad.
Deși complexă și nu lipsită de provocări, această tranziție contrazice ideea tot mai des promovată că energia curată este scumpă și sustenabilă doar prin subvenții masive de la guvern. „Contrar percepției că energiile regenerabile sunt impuse și inaccesibile în Sudul Global, pakistanezii aleg energia solară din considerente financiare”, explică Harjeet Singh, expert climatic.
Pe fondul valurilor de căldură devastatoare — în aprilie, temperaturile au atins 50°C — panourile solare le oferă tot mai multor oameni o șansă de a-și permite sistemele de răcire vitale pentru supraviețuire.
Ce a declanșat explozia solară
Potrivit lui Waqas Moosa, președintele Pakistan Solar Association, revoluția solară este rezultatul unei „furtuni perfecte” de factori: prăbușirea prețurilor la panouri solare din China, în paralel cu creșterea accentuată a costurilor la energie electrică.
Aceste costuri ridicate își au rădăcinile în anii 1990, când Pakistanul a semnat contracte dezavantajoase cu producători de energie, legate de dolarul american. Scăderea cererii interne de energie — parțial din cauza adopției panourilor solare — și deprecierea rupiei au accentuat criza. Războiul din Ucraina, care a dus la scumpirea gazului, a pus presiune suplimentară.
Prețul energiei electrice a crescut cu 155% în ultimii trei ani, iar penele de curent de mai multe ore sunt frecvente. Astfel, mulți oameni și companii s-au orientat spre soluții solare independente.
Deși cifrele oficiale sunt incomplete, experții estimează că anul trecut s-au instalat aproximativ 15 gigawați de capacitate solară — într-o țară în care cererea maximă de electricitate este de circa 30 gigawați.
„Este pur și simplu uluitor”, a declarat Dave Jones, director de analiză globală la Ember. Pe Google Earth, orașe precum Islamabad, Karachi sau Lahore sunt pline de panouri, susține Jenny Chase, analistă la BloombergNEF. „În ceea ce privește suprafața acoperișurilor, sunt mai multe panouri decât în multe alte locuri din lume.”
Guvernul a ajutat... dar marginal
Un oficial al Ministerului Energiei din Pakistan a susținut că guvernul merită credit pentru această revoluție, datorită politicilor precum scutirea de taxe pentru panourile solare și sistemul de compensare prin rețea, care a dus la 4 gigawați integrați în rețeaua națională.
Totuși, mulți analiști contrazic această afirmație, susținând că nu există investiții guvernamentale semnificative în infrastructura solară. „Această explozie solară a fost determinată de cererea populației”, afirmă Amjad.
O schimbare de paradigmă
„Este ca social media: oamenii nu mai sunt doar consumatori, ci și creatori”, spune Moosa. Acum, cetățenii devin producători de energie — odată ce combină panourile solare cu baterii, „tot controlul ajunge în mâinile lor”.
Dar această revoluție nu este lipsită de riscuri.
Pericolele tranziției rapide
„Rețeaua noastră națională va avea de suferit”, avertizează Moosa. Există riscul unui „cerc vicios”, în care energia de pe rețea devine din ce în ce mai scumpă pe măsură ce oamenii se deconectează, ceea ce determină alți consumatori să treacă la solar și reduce încasările furnizorilor.
De asemenea, tranziția adâncește inegalitățile. Cei cu venituri mai mari pot investi în sisteme solare, în timp ce săracii rămân dependenți de o rețea scumpă, instabilă și bazată pe combustibili fosili. „Pakistanul este un exemplu despre cum să nu faci tranziția energetică”, spune Asha Amirali, cercetătoare la Universitatea din Bath.
Pe de altă parte, Amjad susține că energia solară nu este rezervată doar celor bogați: în multe zone rurale, oameni care aveau doar câteva ore de electricitate pe zi folosesc panouri solare simple. „De la omul de la vulcanizarea din sat care scoate panoul dimineața, la familiile care își transformă puțurile alimentate cu motorină în pompe solare – asta înseamnă panouri ieftine.”
Lecții pentru alte țări
Deși imperfectă, revoluția solară din Pakistan oferă lecții importante pentru alte țări cu rețele electrice scumpe sau nesigure. „Costurile în scădere fac din energia regenerabilă o alegere economică logică”, spune Singh. Dar este nevoie de planificare și investiții pentru ca rețeaua să poată face față schimbărilor rapide.
Jenny Chase avertizează că boom-ul solar este adesea impredictibil. În Africa de Sud, de exemplu, instalările au crescut în 2023 pe fondul penelor de curent, dar s-au redus după ce guvernul a stabilizat rețeaua.
Pentru moment, Pakistanul este „un exemplu emblematic de tranziție energetică în Sudul Global”, afirmă Amjad. Însă dacă revoluția eșuează, ar putea deveni un contraexemplu global. Țara trebuie să se asigure că povestea sa despre energia solară „devine o poveste de succes, nu una despre ce să nu faci”.
Ştiri video recomandate
