În 2025, rețelele sociale au continuat să ne dicteze nu doar ce mâncăm și ce bem, ci și cum ne odihnim, cum avem grijă de pielea noastră și, în general, cum să ne „optimizăm” sănătatea. TikTok, Instagram și Reddit au resuscitat idei vechi de wellness, au împins în față trenduri noi, uneori bizare și, din când în când, chiar periculoase. Unele au promovat hidratarea „inteligentă”, altele diete extreme sau soluții miraculoase pentru piele și corp. În tot acest haos digital, experții încearcă să spună ce funcționează și ce nu, scrie Euronews.
Unul dintre cele mai virale fenomene a fost „apa îmbogățită”. Pe #WaterTok, sticle imense de apă erau transformate în băuturi colorate și „miraculoase” prin adaos de electroliți, suplimente, arome, fructe sau apă de cocos. Mesajul era că oferă mai multă energie, concentrare sau digestie mai bună.
De fapt, pentru majoritatea oamenilor, apa simplă e suficientă, pentru că rinichii fac deja treaba de reglare a electroliților. În plus, multe combinații aduc zahăr și calorii inutile.
Dieteticienii avertizează că „aportul excesiv de electroliți precum sodiul sau potasiul poate fi riscant pentru unele persoane, cum ar fi cei cu hipertensiune sau boli renale”, iar nevoile reale pot fi acoperite prin alimentație normală. Cu alte cuvinte, ideea nu e neapărat rea, dar nu e necesară pentru toată lumea și ar trebui evitate versiunile foarte dulci.
Dacă vorbim despre exagerări, greu bate altceva dietele carnivore. Dieta carnivorului - doar carne, pește, ouă și lactate - a reapărut în forță, iar o variantă și mai extremă, „dieta leului”, reduce totul la carne de vită, sare și apă. Promisiunile par spectaculoase: piele mai curată, intestin „vindecat”, somn mai bun.
Medicii spun însă că aceasta e o dietă dezechilibrată, care poate crește riscul de boli cardiovasculare, diabet, colesterol ridicat și chiar afectare cognitivă. Concluzia specialiștilor este că nu există un singur aliment care să ne ofere tot, iar astfel de regimuri nu sunt recomandate nici pe termen scurt.
În zona de frumusețe, măștile LED au devenit imposibil de ignorat. Fețe luminate în roșu, albastru sau infraroșu au invadat rețelele sociale, cu promisiuni de piele mai curată, mai luminoasă și mai elastică.
Medicii dermatologi spun că da, lumina poate stimula producția de colagen și poate reduce inflamația. Problema e că dispozitivele de acasă nu sunt la fel de puternice ca cele medicale, studiile sunt puține și pe perioade scurte, iar rezultatele sunt de obicei modeste. Sunt sigure în general, dar nu sunt miracole și nu înlocuiesc tratamentele medicale.
Tot în zona „stil de viață”, 2025 a venit cu un fenomen nou: „bed rotting”. Practic, ore întregi petrecute în pat, nu pentru somn, ci pentru scroll, seriale și gustări. E un fel de pauză radicală pentru generațiile obosite și presate să fie productive non-stop.
Psihologii spun că, în doze mici, lenevitul în pat poate fi o formă de resetare, „poate calma corpul și reduce stresul”, dar avertizează că, dacă devine obișnuință, poate ascunde depresie, poate afecta somnul și poate agrava starea mentală. În plus, timpul excesiv petrecute pe ecrane complică lucrurile.
Pe partea de suplimente, colostrul bovin - laptele inițial al vacii după fătare - a fost promovat intens pentru imunitate, sănătatea intestinului, recuperare și piele. Există indicii că poate avea beneficii, însă cercetările sunt insuficiente, există probleme etice privind sursa, risc pentru persoane alergice, pentru cele intolerante la lactoză sau pentru femei însărcinate. Cu alte cuvinte, pare un tend promițător, dar deloc lipsit de riscuri.
Una dintre tendințele pe care medicii o resping fără ezitare este albirea dinților cu peroxid de hidrogen acasă. Videourile arată oameni aplicând direct soluție dezinfectantă pe dinți. Rezultatul poate fi dramatic, și nu în sens bun: arsuri chimice, dureri intense, leziuni ale gingiilor, sensibilitate severă și chiar pierderea dinților. Albirea se poate face, dar doar supravegheat.
Un trend aparent simplu, dar foarte viral, a fost „shot-ul” zilnic de ulei de măsline. Uleiul de măsline este, fără îndoială, sănătos și bun pentru inimă, dar specialiștii spun că îl folosim mai eficient atunci când îl consumăm împreună cu mâncarea, pentru că ajută organismul să absoarbă mai bine nutrienții.
La polul opus, există trenduri care chiar au o bază solidă, cum este creșterea consumului de fibre – însă și aici cheia este echilibrul. Fibrele ajută la scăderea colesterolului, inflamației, riscului de boli cardiovasculare și chiar a mortalității, dar creșterea bruscă poate duce la balonare și disconfort. Corpul are nevoie de timp să se adapteze și hidratarea este esențială.
Poate cea mai surprinzătoare tendință a anului a fost „masa pentru migrenă”: o Coca-Cola mare și cartofi prăjiți de la McDonald’s. Deși pare complet nesănătos, medicii spun că există explicații pentru cazurile în care funcționează: cofeina poate amplifica efectul medicamentelor pentru migrenă, iar sarea și carbohidrații pot stabiliza glicemia și electroliții. Dar nu e o soluție universală și sigur nu e ceva pe care să te bazezi constant.
Ştiri video recomandate
