Miniştrii de Finanţe din Grupul statelor puternic industrializate (G7) au discutat luni despre o posibilă utilizare a rezervelor strategice de petrol pentru a ajuta la stabilizarea pieţei, în contextul în care cotaţiile ţiţeiului au crescut vertiginos din cauza războiului din Orientul Mijlociu, dar nu au luat deocamdată nicio decizie, transmite AFP, potrivit Agerpres.
„Vom urmări îndeaproape situaţia, suntem pregătiţi să luăm toate măsurile necesare, inclusiv accesarea rezervelor strategice de petrol, pentru a stabiliza piaţa, dar nu am ajuns încă acolo”, a declarat ministrul francez al Finanţelor, Roland Lescure, la finalul reuniunii.
Macron: „Utilizarea rezervelor strategice este o opţiune luată în considerare”
O astfel de măsură, dacă se va dovedi necesară, poate fi eficientă doar dacă este implementată într-un mod coordonat, a explicat Roland Lescure de la Bruxelles, unde participă la o reuniune a Eurogrupului.
În drum spre Cipru, luni dimineaţa, preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat că „utilizarea rezervelor strategice este o opţiune luată în considerare”. „Este analizată o coordonare între şefii de stat şi de guvern din G7 în această săptămână pe tema energiei”, a adăugat preşedintele Franţei.
Macron a anunţat, de asemenea, că o reuniune a miniştrilor Energiei va avea loc marţi, în marja summitului nuclear, care va reuni aproximativ 60 de ţări la Paris.
Acţiuni coordonate de scoatere de petrol din rezervele strategice au fost efectuate doar de cinci ori până acum
Franţa, ţara care în prezent deţine preşedinţia G7, a cerut organizarea unei reuniuni a miniştrilor de Finanţe şi guvernatorilor băncilor centrale din ţările G7 (Statele Unite, Japonia, Canada, Marea Britanie, Franţa, Germania şi Italia), în format de videoconferinţă, luni, la ora 13:30 (12:30 GMT), pentru a „evalua situaţia din Golf”.
Acţiuni coordonate de scoatere de petrol din rezervele strategice au fost efectuate doar de cinci ori până acum, de două ori ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina în 2022. Înainte de aceasta, rezervele strategice au fost accesate în urma întreruperilor de aprovizionare din Libia, a uraganului Katrina şi în timpul primului Război din Golf.
Luni, cotaţia ţiţeiului Brent a crescut până la aproape 120 de dolari pe baril, de la aproximativ 72 de dolari înainte de război, deoarece închiderea Strâmtorii Ormuz a blocat în mare măsură exporturile producătorilor de petrol din Golful Persic.
Mai multe companii importante care se ocupă cu extracţia petrolului, inclusiv Emiratele Arabe Unite şi Irak, au fost deja forţate să reducă producţia din cauza lipsei de spaţii de stocare, în timp ce Arabia Saudită se grăbeşte să îşi redirecţioneze exporturile prin Marea Roşie.
Consumatorii din întreaga lume resimt deja impactul perturbărilor din Orientul Mijlociu, în condiţiile în care au apărut cozi la benzinării şi a crescut preţul biletelor de avion. Multe rafinării asiatice, care depind de petrolul din Orientul Mijlociu, au fost nevoite să reducă activitatea, deoarece se luptă să găsească surse alternative de aprovizionare.