Problemele economice declanșate de războiul din Ucraina, inclusiv o nemulțumire populară tot mai pronunțată, îi creează lui Vladimir Putin frici cu privire la o posibilă lovitură de stat, scrie publicația britanică The Telegraph. Punctul de cotitură pentru regimul Putin a fost cel în care forțele speciale ale Rusiei l-au făcut dispărut pe Mihail Hodorkovski, sub amenințarea armei, în octombrie 2003. Hodorkovski, care controla compania energetică Yukos, era cel mai bogat om din Rusia și un critic deschis al lui Putin.
Astfel, el a devenit primul oligarh încarcerat de Putin, eliminând orice dubiu că Rusia lui Putin putea să devină o democrație.
Distrugerea ulterioară a Yukos a reprezentat începutul sfârșitului pentru orice fel de pretenție de transparență economică sau de idee de economie de piață deschisă în Rusia lui Putin.
Aproape exact 22 de ani mai târziu, Rusia este o dictatură în toată puterea cuvântului, iar Putin îl consideră din nou pe Hodorkovski o amenințare.
În octombrie, FSB-ul l-a acuzat pe Hodorkovski, care se află în exil în Londra, și pe alți 22 de membri ai Comitetului Anti-Război al Rusiei, că pun la cale o lovitură de stat.
Conform succesorului KGB-ului, acest comitet în exil, creat ca organizație de opoziție față de invazia rusească în Ucraina, „își dorește preluarea violentă a puterii și răsturnarea ordinii constituționale în Federația Rusă”.
Hodorkovski neagă și spune că aceste acuzații sunt doar niște minciuni. Experții în politica Kremlinului spun că aceste acuzații arată că există o senzație de vulnerabilitate în inima statului rus.
„Ne spune că Kremlinul devine paranoic”, spune John Herbst, director senior la Centrul pentru Eurasia al Atlantic Council și fost ambasador american în Ucraina. „Putin caută dușmani pentru a-și amplifica puterea regimului”.
Brusc, Putin are mai multe motive să se teamă.
„Pentru prima dată în trei ani, Rusia suferă cu adevărat”
Economia Rusiei începe să sufle tot mai greu. Companiile ruse au început să sufere de pe urma dobânzilor mari, în timp ce costurile împrumuturilor guvernamentale au crescut puternic, iar ministrul economiei rus, Maxim Reșetnikov, a avertizat, în iunie, că țara „se află aproape de o recesiune”.
Avertismentele legate de o posibilă „avalanșă” a datoriilor ar putea declanșa și o criză financiară.
Mici și timide încercări de protest au început, de asemenea, să apară. La începutul lunii, sute de oameni s-au adunat în piața centrală din Sankt Petersburg pentru a cânta o melodie interzisă în care se cere răsturnarea lui Putin de la putere.
Între timp, Ucraina și-a accentuat puternic atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești, punând în pericol rezervele de combustibil disponibile pentru populație.
Donald Trump pune și el gaz pe foc – după ce Putin l-a iritat cu promisiuni deșarte legate de oprirea războiului, președintele american a anunțat sancțiuni noi împotriva celor două principale companii petroliere ruse.
India și China, principalii clienți de petrol rusesc de după declanșarea invaziei, au răspuns la aceste sancțiuni cu reducerea achizițiilor lor. Asta amenință direct veniturile cruciale care finanțează mașinăria de război a lui Putin, dar și însuși statul rus.
„Pentru prima dată în trei ani și jumătate, Rusia suferă cu adevărat”, spune Timothy Ash, cercetător la Chatham House. „Cred că este niște panică acolo”, a adăugat el.
O criză bancară iminentă
Până acum, economia Rusiei s-a dovedit remarcabil de rezistentă, sfidând predicțiile că urmează o prăbușire în urma sancțiunilor globale la care a fost supusă.
Unul dintre motivele pentru care a reușit să treacă peste „furtuna” sancțiunilor a fost acela că Kremlinul a forțat băncile să dea împrumuturi companiilor de armament. Astfel, statul rus a evitat scenariul în care a folosit bani publici pentru finanțarea directă a războiului.
Pentru a face asta, însă, băncile au fost forțate să dea credite fără să mai facă verificările obișnuite sau să impună condiții.
„Războiul s-a finanțat de la bun început cu bani împrumutați, iar asta nu se vedea pe bilanțul economic al statului”, spune Craig Kennedy, de la Harvard’s David Center for Russian and Eurasian Studies.
Kennedy, fost vicepreședinte la Bank of America Merrill Lynch și om care a condus finanțarea celei mai mari tranzacții financiare din Rusia, are experiență directă în ce privește felul în care acționează rușii în astfel de situație, scrie Telegraph.
„Vorbim de o gaură neagră de datorii și nimeni nu știe cât de mare va fi prăbușirea odată de această datorie se maturizează”, spune el.
Sumele de care se discută sunt uriașe – nu mai puțin de 190 de miliarde de dolari au dat băncile din Rusia companiilor de armament – echivalentul a 37 la sută din bugetul Rusiei.
Nu doar că acești bani au fost dați fără nicio acoperire, dar au plecat și spre un sector notoriu pentru ratingul de credit slab. Toate sectoarele economice din Rusia au probleme cu dobânzile mari. Rata dobânzii de la banca centrală a ajuns la un vârf de 21%, cel mai mare din ultimii 20 de ani, iar acum a ajuns la 16,5%.
Serghei Cemezov, director executiv la Rostec, cel mai mare producător de armament din Rusia, a a avertizat, anul trecut, în octombrie, că costurile mari ale creditelor devin nesustenabile pentru sector.
„Dacă continuăm să operăm așa, majoritatea companiilor noastre vor fi falimentare”, a spus el.
German Gref, directorul executiv al Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia, spunea, în iunie că „vedem o mulțime de companii care încep să aibă probleme mari cu împrumuturile, dar și bănci care se confruntă cu mari riscuri”.
În iulie, Bloomberg scria că cel puțin trei dintre cele mai mari bănci din Rusia se pregătesc să ceară să fie salvate prin „bailout” de banca centrală. Managerii spun, în privat, că situația este mai gravă decât o arată statisticile oficiale.
Elvira Nabiullina, guvernatoarea băncii centrale ruse, a insistat că avertismentele cu privire la o criză sistemică sunt „categoric nefondate” și că sistemul bancar din Rusia este bine capitalizat.
În același timp, problemele nu țin doar de apărare – Vladimir Milov, politician exilat de opoziție, fost ministru adjunct al energiei în regimul Putin, spune că „Ce vedeți în acest an este un număr uriaș de restructurări de credite pentru companii. Restructurarea înseamnă că aceste companii nu sunt în stare să-și plătească datoriile”.
„Dacă vă amintiți crizele din istoria Rusiei – ele toate încep brusc cu băncile. Totul pare în regulă până ce avem o avalanșă de creditori neperformanți”, spune el.
„Nimeni nu mai are bani cash”
În același timp, războiul a devenit o realitate palpabilă și pentru rușii de rând. Nori groși de fum au început să apară pe cerul Rusiei după loviturile împotriva rafinăriilor de petrol. Ucrainenii au reușit să atace adânc în interiorul Rusiei, chiar și la peste 1000 de kilometri de front.
Oferta a fost atât de afectată de aceste lovituri că prețurile au crescut dramatic – cu 40 la sută de la începutul anului. Rușii au început chiar raționalizarea combustibilului în Crimea ocupată, în timp ce unele benzinării din Siberia au început să se închidă.
Rețelele sociale sunt pline în fiecare zi de imagini cu cozile uriașe de la benzinării.
Aceste lovituri vin și pe fondul unei stagnări acute a economiei ruse. În 2024, PIB-ul real al Rusiei a crescut cu 4,3 la sută. Anul acesta, FMI se așteaptă la o creștere de doar 0,6 la sută.
Producția militară s-a transformat în principalul motor al creșterii economiei ruse. Serghei Aleksașenko, economist-șef la New Eurasian Strategies Center și fost ministru adjunct de finanțe la Kremlin, spune că sectorul civil din Rusia „este, în mare parte, în recesiune”.
„Nimeni nu mai are bani cash. Fiecare rublă rămasă se cheltuiește pe plata creditelor”, spune membrul consiliului de administrație al unui mare conglomerat din Rusia.
Anxietatea dinaintea loviturii de stat
Putin a mai trecut prin experiențe similare – de tentativă de lovitură de stat. În iunie 2023, Evgheni Prigojin, liderul mercenarilor Wagner, a condus o tentativă de revoltă împotriva regimului Putin, după ce vreme de luni de zile întreținuse o rivalitate violentă cu liderii armatei, mai ales cu Serghei Șoigu. După ce și-a oprit singur revolta, Prigojin a fost ucis de regim câteva luni mai târziu.
Totuși, situațiile nu sunt deloc similare – Hodorkovski nu pleacă în marș spre Moscova. După ce a stat zece ani într-o închisoare în Siberia, el a fost eliberat în 2013 și a plecat din Rusia.
În exil, el a fondat Comitetul Anti-Război în 2022. Acuzațiile FSB au fost lansate după ce Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, o organizație pentru drepturile omului, a lansat o platformă de dialog cu opoziția democratică în exil a Rusiei.
Hodorkovski a declarat pentru Telegraph că acuzațiile FSB-ului arată că regimul de la Kremlin are „anxietăți față de problema tranziției de puter4e”. Dacă Putin ar muri mâine, Rusia nu ar avea pregătit un succesor să fie nou lider.
„Ce avem în Rusia? Avem un premier pe care nu l-a ales nimeni, dar pe care l-a numit Putin. Avem tribunale puse de Putin. Un parlament care a fost umplut prin alegeri falsificate și în legitimitatea căruia nu mai crede nimeni.
Legitimitatea internațională a opoziției ruse ar putea fi un factor important dacă se ajunge la o tranziție bruscă de putere”, spune el.
De aceea își dorește Putin să discrediteze și să intimideze Comitetul Anti-Război, mai spune opozantul.
Nu este singurul care împărtășește această opinie. Angela Stent, directoare emerită a Centrului pentru Studii Eurasiatice, Ruse și Est-Europene de la Universitatea Georgetown, afirmă: „Ei vor să întărească linia lui Putin conform căreia Occidentul încearcă să destrame Rusia”.
Kremlinul este cunoscut pentru folosirea acestui tipar ori de câte ori în Rusia cresc tulburările interne.
„Când simt că se încinge atmosfera, pur și simplu cresc numărul celor desemnați ca «agenți străini nedoriți» sau «extremiști»,” spune Vladimir Milov. „Este reacția lor birocratică clasică atunci când, în general, se simt nesiguri în fața unei posibile nemulțumiri populare”.
Mihail Hodorkovski spune că problemele economice ale Rusiei nu provoacă încă o disidență serioasă în țară. „Populația observă problemele, dar ele nu sunt încă grave”.
Totuși, sancțiunile occidentale au generat dificultăți semnificative pentru statul rus.
„Prima este înapoierea tehnologică tot mai accentuată”, spune Hodorkovski. „Rusia devine tot mai arhaică, incapabilă nu doar să producă inovații, ci chiar să le adopte pe ale altora. Pe termen scurt acest lucru nu este foarte vizibil, dar în 10–20 de ani va duce la probleme majore”.
A doua problemă este dependența critică nouă a Rusiei de China. Hodorkovski afirmă: „Mașinăria de război a lui Putin se bazează în mare măsură pe cooperarea cu China. Xi Jinping ar putea prăbuși economia rusă și opri războiul mâine, dacă ar vrea”.
China este salvarea pentru Rusia, deoarece îi cumpără petrolul. Dar China nu sprijină Rusia pe deplin. La începutul anului 2024, China a reintrodus tarifele la importurile de cărbune rusesc. În același timp, a inundat piața rusă cu oțel și automobile ieftine.
Companiile interne se chinuie să facă față. Avtovaz, producătorul celei mai vândute mașini din Rusia, a anunțat în iulie că analizează trecerea la o săptămână de lucru de patru zile din cauza scăderii vânzărilor și a „dumpingului de prețuri” practicat de firmele străine.
Consilierul economic al lui Putin, Maxim Oreșkin, a declarat în iunie: „Modelul care a asigurat creșterea în ultimii ani și-a atins, în mare parte, limitele”.
Dezastrul deficitului
Mai există o problemă care se profilează la orizont: finanțele publice ale Rusiei scapă de sub control. Deficitul bugetar al Rusiei explodează. De la începutul anului, ministerul de finanțe rus a ridicat ținta de deficit pentru 2025 la 2,6% din PIB — de peste cinci ori mai mult decât estimarea inițială de 0,5% — cel mai mare deficit anual de la pandemie încoace.
În termeni nominali, asta ar însemna un deficit de 5,7 trilioane de ruble (aproximativ 50 de miliarde de lire sterline). Dar Institutul KSE a avertizat, în septembrie, că deficitul real va fi probabil chiar mai mare.
Prețurile scăzute ale petrolului au afectat exporturile energetice și veniturile fiscale din petrol și gaze — care, împreună, finanțează aproximativ o treime din bugetul Rusiei.
Sancțiunile occidentale fac ca petrolul rusesc să se tranzacționeze cu un discount de circa 10 dolari față de Brent. În același timp, cheltuielile guvernamentale cresc cu 20% anual din cauza războiului, potrivit lui Benjamin Hilgenstock de la Institutul KSE.
În trecut, guvernul folosea Fondul Național al Bunăstării (NWF) pentru a acoperi deficitul bugetar la sfârșitul anului. Dar rezervele se epuizează: activele lichide ale fondului au scăzut de la aproape 10 trilioane de ruble, înainte de război, la 4,2 trilioane.
Acoperirea deficitului înseamnă majorarea taxelor sau împrumuturi suplimentare. Rusia face ambele lucruri. Ministerul de finanțe a anunțat un nou val de creșteri de taxe pentru 2026, care includ majorarea TVA-ului de la 20% la 22% și reducerea pragului de scutire pentru micile afaceri.
De asemenea, guvernul a accelerat masiv împrumuturile. Între ianuarie și august, emisiunile de obligațiuni ale Rusiei au crescut cu 104% față de anul precedent, conform Institutului KSE. Emisiunile totale din acest an ar putea atinge un nivel record.
Această frenezie a împrumuturilor este extrem de costisitoare. Randamentele obligațiunilor guvernamentale rusești pe 10 ani au atins în octombrie un maxim de patru luni, de 15,2%.
Raportul datorie–PIB al Rusiei este de aproximativ 15%, o fracțiune din cel al Regatului Unit (unde datoria publică reprezintă 96% din PIB). Totuși, dobânzile mari fac ca plățile de dobândă ale Rusiei să fie comparabile cu cele ale Marii Britanii — circa 8% din buget.
Există și o altă problemă: cât de multe obligațiuni mai pot fi vândute? Sancțiunile o taie de la piețele internaționale, așa că statul poate împrumuta doar intern, de la propriile bănci.
„Dacă băncile și-au epuizat lichiditățile acordând credite sectorului privat, vor avea mult mai puțini bani pentru a investi în datoria publică,” explică Hilgenstock.
Lovitura bine calculată a lui Trump
Trump a ales, așadar, un moment deosebit de dureros pentru a începe să pună presiune pe Putin. Președintele american a șocat lumea răsturnând politica externă occidentală privind Ucraina după revenirea sa la putere, apropiindu-se mult mai mult de Rusia decât de Ucraina.
Trump a afirmat că a dezvoltat „o relație foarte apropiată” cu Putin, l-a invitat la un summit în Alaska și l-a acuzat pe președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, că ar fi principalul obstacol în calea unui acord de pace.
„Trebuie să pună capăt acestui război. Și știți, în Rusia sunt cozi imense la benzină chiar acum”, spunea Trump, recent. Liderul de la Casa Albă a devenit tot mai frustrat de lipsa progreselor Rusiei spre un acord de pace.
Relațiile s-au deteriorat, luni, după ce ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, i-a spus secretarului de stat american, Marco Rubio, că Rusia nu va accepta o încetare a focului care îngheață liniile actuale ale frontului din Ucraina. Planurile pentru o întâlnire Trump–Putin la Budapesta au fost anulate.
Miercuri, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a anunțat sancțiuni împotriva a două dintre cele mai mari companii petroliere ruse — Rosneft și Lukoil — primele sancțiuni impuse Rusiei de administrația Trump de la începutul celui de-al doilea mandat.
În plus, Casa Albă a amenințat cu sancțiuni băncile internaționale care facilitează plățile pentru aceste exporturi, crescând riscurile pentru China și India, principalii cumpărători de petrol rusesc.
Prețul petrolului a crescut cu 7% în două zile după anunț, pe măsură ce marile companii petroliere chineze au suspendat achizițiile de petrol rusesc transportat pe mare, iar rafinăriile indiene au redus drastic importurile. Deși pare o veste bună pentru o economie bazată pe petrol, momentul ales de Casa Albă a fost calculat cu precizie.
Există un excedent global de petrol care limitează cât de mult pot crește prețurile. Chiar și după scumpirea din ultimele zile, cotația Brent este cu peste 13% mai mică decât la începutul anului, la 65,74 dolari pe baril.
Noile sancțiuni afectează aproximativ trei milioane de barili de petrol pe zi — aproape jumătate din exporturile totale ale Rusiei. Bridget Payne, șefa departamentului de prognoză energetică la Oxford Economics, crede că Rusia va continua să găsească modalități de a vinde petrol, dar la un preț și mai mic.
„Există senzația că lucrurile se schimbă,” spune Tom Keatinge, directorul Centrului pentru Finanțe și Securitate al Royal United Services Institute. „Este un moment critic pentru Rusia”.
Slăbiciunea economică a Rusiei l-ar putea încuraja pe Trump să meargă mai departe. „Principalul său argument pentru a împinge Ucraina spre compromis era că Rusia va câștiga inevitabil acest război. A spus-o, deloc elegant, la Casa Albă: «Nu aveți cărți în mână»,” povestește un fost diplomat american. „Lui îi plac câștigătorii”.
Acum, s-ar putea ca Putin să fie cel care nu mai are nicio carte de jucat. Presiunea intensă va fi esențială dacă Trump vrea cu adevărat să oprească războiul, spune Hodorkovski.
„Toate concesiile care puteau fi oferite lui Putin au fost deja oferite. E timpul ca Trump să joace rolul «polițistului rău»”.
Și exact asta pare să facă — împingând economia Rusiei spre prăpastie.
Ştiri video recomandate
