Procurorii din Milano au deschis o anchetă în legătură cu cetățeni italieni care a fi plătit membri ai armatei sârbilor bosniaci pentru "excursii de ucis" la Sarajevo, în timpul asediului din anii '90, scrie The Guardian.
Peste 10.000 de oameni au fost uciși în oraș de bombardamente și tiruri ale lunetiștilor între anii 1992 și 1996.
A fost cel mai lung asediu din istoria modernă, după declararea independenței republicii Bosnia și Herțegovina față de Iugoslavia.
Lunetiștii erau, probabil, cel mai temut element al vieții sub asediu: ei împușcau, cel mai adesea la întâmplare, oameni pe străzi, inclusiv copii, ca și cum ar fi fost un joc video sau un safari, notează The Guardian.
Se presupune că "turiști" italieni și de alte naționalități au participat la masacru după ce au plătit sume mari de bani soldaților lui Radovan Karadzic, fostul lider sârb bosniac găsit vinovat în 2016 de genocid și crime împotriva umanității și condamnat la închisoare pe viață în 2019.
"Turiștii lunetiști" ar fi fost duși pe dealurile din jurul Sarajevo, astfel încât să poată trage în civilii din oraș de plăcere.
Sarajevo se află într-o depresiune înconjurată de munți, ceea ce a făcut ca izolarea și atacarea orașului să fie deosebit de ușoară, amintește publicația britanică.
Cum a ajuns Procuratura italiană să investigheze cazul "turiștilor lunetiști"
Procurorii din Milano, conduși de Alessandro Gobbi, au lansat o anchetă care vizează identificarea italienilor implicați în acuzațiile de "ucidere voluntară, agravată de cruzime și motive abjecte".
Ancheta are la bază două documente: o plângere depusă de Ezio Gavazzeni, un scriitor din Milano care a adunat dovezi cu privire la "turiștii lunetiști", și un raport trimis procurorilor de către fostul primar al orașului Sarajevo, Benjamina Karic.
Scriitorul Gavazzeni a spune că a citit pentru prima dată relatări despre presupușii "turiști lunetiști" în presa italiană din anii '90.
Ulterior, a vizionat Sarajevo Safari, un documentar din 2022 al regizorului sloven Miran Zupanic, și a început să investigheze mai departe.
În documentar, un fost soldat sârb și un contractor au susținut că grupuri de occidentali ar fi tras asupra populației civile de pe dealurile din jurul orașului. Aceste afirmații au fost negate vehement de veteranii de război sârbi.
"Sarajevo Safari a fost punctul de plecare. Am început o corespondență cu regizorul și de acolo mi-am extins ancheta până când am adunat suficiente materiale pentru a le prezenta procurorilor din Milano", a precizat el.
Gavazzeni crede că în crimele de la Sarajevo ar fi fost implicați "foarte mulți" italieni, fără a oferi însă un număr.
Însă nu erau numai italieni, a subliniat el.
Scriitor italian: Germani, francezi și englezi bogați, implicați în crimele din Sarajevo
"Erau germani, francezi, englezi... oameni din toate țările occidentale, care plăteau sume mari de bani pentru a fi duși acolo să împuște civili (...) Nu au existat motivații politice sau religioase. Erau oameni bogați, care mergeau acolo pentru distracție și satisfacție personală. Vorbim despre oameni care iubesc armele și care probabil merg în poligoane de tragere sau în safari în Africa", a continuat scriitorul italian.
Potrivi acestuia, italienii se adunau la Trieste și călătoreau la Belgrad, de unde soldații sârbi îi preluau și îi însoțeau pe dealurile din Sarajevo.
Scriitorul a precizat că a identificat câțiva dintre presupușii "turiști lunetiști" italienii, care ar urma să fie interogați de procurori în următoarele săptămâni.
"Dovezile adunate după o lungă investigație sunt bine fundamentate și ar putea duce la o anchetă serioasă pentru identificarea vinovaților. Există, de asemenea, raportul fostului primar din Sarajevo", a declarat Nicola Brigida, o avocată care l-a ajutat pe Ezio Gavazzeni să-și documenteze cazul.
"Romeo și Julieta", asasinați la Sarajevo
Probabil cele mai mediatizate decese cauzate de tirul lunetiștilor la Sarajevo sunt cele ale lui Bošco Brkic și Admira Ismic, un cuplu prezentat în filmul "Romeo și Julieta la Sarajevo".
Cei doi au fost omorâți de un lunetist în 1993, în timp ce încercau să traverseze un pod.
Corpurile lor au rămas în "țara nimănui", între pozițiile bosniace și sârbe bosniace, timp de mai multe zile.
Fotografiile cadavrelor au fost publicate în presa internațională și au devenit un simbol atrocităților războaielor din fosta Iugoslavie.
Principalul drum din Sarajevo, Bulevardul Meša Selimović, a fost numit Aleea lunetiștilor" în anii războiului bosniac".
Asigura legătura cu aeroportul local, iar tramvaiele și autobuzele care îl tranzitau aveau geamurile ciuruite de gloanțe, în timp ce zona era marcată cu semne de avertizare în legătură cu pericolul lunetiștilor.
Ştiri video recomandate
