Organizația pentru siguranța zborurilor din Cipru a lansat un avertisment față de incursiunile tot mai dese ale avioanelor militare și dronelor turcești în spațiul aerian cipriot, scrie Kathimerini. E vorba de o nouă escaladare a tensiunilor din Mediterana, în condițiile în care relațiile statelor din regiune sunt deja încordate de mai multă vreme, iar recent, guvernul grec a anunțat că va porni o „ofensivă” contra Turciei pe căi diplomatice, după ce guvernul de la Ankara a anunțat că-și desemnează două parcuri maritime în nord-estul Mării Egee, dar și că va adera din nou la mai vechea și disputata teorie a „zonelor gri” în regiune.
Avertismentele Ciprului se înscriu în climatul general de tensiune din Mediterana și Egee, în condițiile în care relațiile greco-turce intră din nou în nadir după mai multe decizii ale Turciei percepute de Grecia ca fiind escaladări ale conflictului mai vechi privind insulele din Egee.
Ciprul are, de asemenea, din punct de vedere istoric relații încordate cu Turcia, din cauza prezenței acesteia pe insulă în regiunea separatistă din nord, creată de guvernul de la Ankara după invazia turcească din 1974.
Semnalul de alarmă al ciprioților
Fundația pentru Siguranța Zborurilor Europa de Sud-Est-Cipru și-a exprimat îngrijorarea cu privire la incursiunile repetate ale avioanelor militare și dronelor turcești în Regiunea de Informare a Zborurilor (FIR) Nicosia, fără coordonare cu autoritățile de control al traficului aerian.
Potrivit Agenției de Presă din Cipru, organizația a avertizat că asemenea activități generează riscuri suplimentare atunci când au loc în apropierea principalelor rute aeriene și a culoarelor de apropiere către aeroporturile din Larnaca și Paphos, punând în același timp o presiune inutilă asupra controlorilor de trafic aerian.
Declarația vine după recente relatări din presă și după îngrijorările semnalate de Sindicatul Controlorilor de Trafic Aerian din Cipru și de Departamentul Aviației Civile.
Fundația a precizat că respectarea normelor internaționale privind aviația civilă și a procedurilor de coordonare este esențială pentru protejarea pasagerilor și a zborurilor.
Vechiul conflict greco-turc
Grecia și Turcia au avut din punct de vedere istoric relații diplomatice marcate de tensiuni și probleme teritoriale. În ultimii ani, conflictul s-a concentrat mai ales pe disputa din Mediterana unde există o constantă „suprapunere” a suveranității celor două state.
În baza Convenției ONU asupra Dreptului Mării (UNCLOS), Grecia susține că insulele pe care le deține generează propriul platou continental și propriile zone economice exclusive. Deoarece Grecia deține mii de insule în Marea Egee, multe dintre ele aflate la doar câțiva kilometri de coasta Turciei, această interpretare îi conferă guvernului elen jurisdicție asupra celei mai mari părți a mării.
Turcia, de cealaltă parte, nu este parte la UNCLOS. Guvernul de la Ankara susține că insulele nu ar trebui să beneficieze de zone maritime complete. În schimb, Turcia consideră că delimitarea maritimă ar trebui făcută în funcție de platoul continental al teritoriului continental. Turcii spun, astfel, că poziția Greciei este „maximalistă” și nedreaptă, deoarece ar reduce Turcia, care are cea mai lungă coastă continentală din regiune, la o fâșie îngustă de mare.
Grecia revendică, în prezent, ape teritoriale de șase mile marine în Marea Egee, dar susține că are dreptul, în baza UNCLOS, să le extindă la 12 mile marine.
De cealaltă parte, Turcia are o declarație explicită încă din 1995 prin care spune că o asemenea extindere ar însemna un casus belli, adică un motiv de declarare a războiului. Turcia susține că extinderea apelor teritoriale grecești la 12 mile marine ar transforma practic Marea Egee într-un „lac grecesc”, limitând accesul porturilor turcești la apele internaționale.
Comunicațiile între guverne, înghețate
Noul scandal a început după ce Turcia a anunțat că-și desemnează două parcuri maritime în nord-estul Mării Egee, dar și că va adera din nou la mai vechea și disputata teorie a „zonelor gri” în regiune, o teorie juridică prin care guvernul turc afirmă că suveranitatea maritimă decurge doar din proprietatea asupra a ceea ce numește „insule majore”, adică teritoriile desemnate astfel prin tratatele de la Lausanne (1923; prin care Grecia a obținut majoritatea insulelor din Egee) și Paris (1947; prin care au fost transferate Insulele Dodecaneze de la Italia la Grecia).
Pentru că nici cele două tratate, dar nici convenția turco-italiană din 1932 (care stabilea frontierele turco-italiene în perioada în care Insulele Dodecaneze aparțineau statului italian) nu stabileau explicit insulele mici ca aparținând unui anume actor statal, Turcia consideră că acestea nu sunt revendicate suveran oficial și că ele sunt, de fapt, „forme geografice a căror apartenență nu a fost stabilită prin acorduri internaționale”.
Turcia readuce frecvent în discuție teoria „zonelor gri” pentru a bloca politici interne ale Greciei, iar armata turcă trimite în mod regulat avioane de luptă și drone deasupra acestor insule și insulițe grecești locuite. Deoarece guvernul turc consideră că suveranitatea asupra lor nu a fost stabilită, susține că spațiul aerian din jur este internațional, nu grec.
În urma deciziei turcilor, guvernul de la Atena a anunțat că pregătește o „gamă” de răspunsuri. Oficialii greci spun că guvernul de la Atena monitorizează atent recentele acțiuni ale Turciei în regiune. Ei spun că ele marchează sfârșitul relației relativ calme din ultima perioadă, în relațiile bilaterale greco-turce.
Guvernul elen spune, însă, și că nu poate să aibă o evaluare finală, în condițiile în care o imagine mai clară asupra strategiei turce va deveni vizibilă abia în săptămânile următoare.
Grecia a început deja să pună în aplicare unele măsuri. Potrivit oficialilor, contactele bilaterale la nivel înalt sunt practic înghețate.
Represalii
O întâlnire între prim-ministrul grec, Kyriakos Mitsotakis, și președintele turc, Recep Erdogan, la Adunarea Generală a ONU de la New York de luna viitoare, este considerată acum foarte puțin probabilă. Aceeași evaluare este valabilă și pentru o posibilă întâlnire între miniștrii de externe ai celor două țări.
Grecia ar urma, de asemenea, să adopte o poziție mai dură în chestiunile care privesc relațiile dintre UE și Turcia. Pe lângă excluderea Turciei din programul SAFE, ministrul grec de externe, George Gerapetritis, ar urma să-i informeze pe omologii săi, la următoarea reuniune a Consiliului Afaceri Externe al UE, despre parcurile maritime desemnate de Turcia.
Grecia ar urma să se opună progreselor în chestiuni de interes major pentru Turcia, printre care modernizarea uniunii vamale, liberalizarea vizelor și rolul Turciei de centru energetic care leagă Europa de Caucazul de Sud și Asia Centrală.
Oficialii greci spun, de asemenea, că printre opțiunile luate în calcul se numără și posibila extindere la 12 mile marine a apelor teritoriale la sud de Creta, despre care am precizat că ar fi văzută de turci drept un casus belli. Grecia indică și o creștere recentă a încălcărilor spațiului său aerian și a nerespectării regulilor de trafic aerian de către avioane și drone turcești.
