Comisia Europeană cere explicații României pentru nerespectarea Regulamentului privind produsele de protecție a plantelor.
Executivul UE a declanșat miercuri o procedură de infringement împotriva României pentru că a acordat în mod repetat autorizații de urgență pentru utilizarea unor produse care conțin substanțe neonicotinoide – o categorie de insecticide cunoscută pentru efectele nocive asupra polenizatorilor, inclusiv asupra albinelor, potrivit unui communicat de presă.
În această etapă, Comisia Europeană a transmis printr-o scrisoare României că au fost încălcate prevederi ale legislației europene și solicită explicații. În lipsa unui răspuns, Executivul comunitar emite un "aviz motivat", un avertisment final prin care solicită de urgență punerea legislației naționale în acord cu reglementările europene. În lipsa conformării, România poate fi reclamată la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, caz în care riscă amenzi usturătoare.
Ce reproșează Comisia Europeană autorităților de la București
În 2018, Comisia a adoptat, în temeiul PPPR, regulamente de punere în aplicare care interziceau în mod expres utilizarea în exterior a trei dintre acestea, și anume imidacloprid, clotianidin și tiametoxam.
În ciuda avertismentelor repetate din partea Comisiei, România a acordat, în total, 12 autorizații temporare de urgență în temeiul articolului 53 alineatul (1) din PPPR, în 2023 și 2024, pentru utilizarea în exterior a imidaclopridului și tiametoxamului pentru semințe de cereale, porumb și semințe de floarea-soarelui.
Comisia Europeană susține că deși autorizațiile de urgență sunt o posibilitate pentru statele membre în temeiul PPPR în cazul în care există un pericol grav care nu poate fi ținut sub control prin alte mijloace rezonabile, o hotărâre preliminară a Curții de Justiție a Uniunii Europene din ianuarie 2023 a clarificat faptul că autorizațiile de urgență pentru tiametoxam sau imidacloprid pentru tratarea semințelor care urmează să fie semănate în exterior sunt excluse, având în vedere restricțiile explicite prevăzute în regulamentele de punere în aplicare din 2018.
Comisia consideră că autorizațiile de urgență românești sunt, prin urmare, contrare PPPR, astfel cum este interpretat de Curtea de Justiție.
Acordarea autorizațiilor de urgență poate fi considerată o practică persistentă a autorităților române. În plus, autoritățile române nu au indicat niciun plan de a înceta acordarea autorizațiilor în cauză pentru perioadele viitoare de semănat.
Prin urmare, Comisia a trimis o scrisoare de punere în întârziere României, care are acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie.
Care sunt etapele procedurii de infringement
Odată declanşată procedura de infringement, aceasta parcurge mai multe etape:
Scrisoare de notificare – în care se precizează care sunt încălcările legislaţiei comunitare. Această scrisoare reprezintă deschiderea formală a procedurii de infringement, Comisia având rolul de autoritate de investigare.
Observaţiile statului membru – statul membru are posibilitatea de a transmite Comisiei Europene observaţiile sale ca răspuns la scrisoarea formală primită. Aceasta reprezintă, de fapt, dreptul statului de a se apăra.
Aviz motivat – în cazul în care statul nu a transmis nici un răspuns sau, în urma analizării observaţiilor primite de la statul în cauză, Comisia consideră răspunsul nesatisfăcător, aceasta adoptă un „aviz motivat” pe care îl transmite statului . Avizul motivat reprezintă un „semnal de alarmă” final şi conţine cerinţa Comisiei ca statul membru să ia măsurile necesare înlăturării încălcării legislaţiei comunitare.
Răspunsul statului membru – conţine, de regulă, măsurile întreprinse pentru a se conforma cu opinia motivată a Comisiei.
Sesizarea CJUE - în cazul în care statul membru nu se conformează cu prevederile opiniei motivate în termenul stabilit, Comisia poate sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). Prin decizia Comisiei de a înainta cazul CJUE se doreşte o confirmare a poziţiei legale a Comisiei din avizul motivat. Această decizie reprezintă începerea procedurii contencioase, în urma căreia statul membru riscă amenzi.
Ştiri video recomandate
