Comisia Europeană va propune pentru prima dată o țintă de eficiență a consumului de apă, solicitând țărilor membre ale Uniunii Europene să reducă utilizarea apei cu cel puțin 10% până în 2030.
Măsura vine în contextul în care statele UE se confruntă cu secete tot mai lungi și mai extinse, scrie miercuri Financial Times (FT), care a avut acces la un document pe care executivul european îl va face public luna viitoare.
Deși ținta de 10% nu va fi obligatorie, statele vor fi încurajate să adopte măsuri pentru a limita lipsa apei, inclusiv prin accesarea fondurilor europene, mai ales având în vedere că doar deficitul de apă de suprafață expune aproape 15% din PIB-ul zonei euro la risc.
Planul UE, consultat de Financial Times, marchează prima inițiativă a Comisiei Europene de a stabili o țintă privind eficiența utilizării apei și reflectă îngrijorarea față de scăderea rezervei de apă freatică din UE.
"Trebuie să ne gândim cum folosim apa mai eficient", a declarat comisara europeană pentru mediu, Jessika Roswall, pentru FT. "Chiar și când facem duș, ar trebui să fim conștienți de acest lucru, mai responsabili".
Îngrijorările UE sunt oglindite și într-un raport recent al Organizaţiei Meteorologice Mondiale, care avertizează că există un risc ridicat ca temperatura medie globală în perioada 2025-2029 să depăşească +1,5°C. Potrivit specialiştilor, asta va duce la valuri de căldură mai dăunătoare, precipitaţii extreme, secete intense, topirea calotei glaciare, a gheţii marine şi a gheţarilor, încălzirea oceanelor şi creşterea nivelului mării.
Măsuri extreme pentru a preveni situații extreme
În Europa de Sud, interdicțiile sezoniere privind consumul de apă — inclusiv interzicerea umplerii piscinelor — au devenit o practică obișnuită, amintește ziarul britanic.
Haris Sachinis, directorul executiv al Eydap, cea mai mare companie de apă din Grecia, a avertizat în repetate rânduri că, dacă nu se iau măsuri imediate, Atena ar putea rămâne fără apă în următorii doi ani, mai ales dacă actualele condiții hidrologice persistă.
În Cipru, anul 2025 va marca "al treilea an consecutiv de secetă și reprezintă a opta cea mai slabă perioadă în ceea ce privește rezervele de apă din ultimii 50 de ani", potrivit ministrei agriculturii, Maria Panayiotou.
Chiar și în Suedia, țara natală a comisarei Roswall și una dintre cele mai nordice state europene, udarea grădinilor cu furtunul este acum interzisă în anumite regiuni. În Franța și Spania, în ultimii ani au avut loc tensiuni între fermieri și activiști de mediu pe tema drepturilor de utilizare a apei și a planurilor de construire a barajelor.
La începutul lunii, Politico scria că Europa este deja lovită de secetă, citând un avertisment din partea serviciului științific al UE. „Europa Centrală, de Est și de Sud-Est, precum și regiunea Mediteraneană de Est, se confruntă deja cu seceta. Condiții similare apar şi în nord-vestul Europei”, mai arată raportul.
Ce prevede planul
Planul privind apa va prezenta măsuri prin care UE poate deveni mai rezilientă în fața stresului hidric — atunci când cererea depășește oferta — și va încuraja statele membre să investească mai mult în rețele de distribuție, pompe și stații de tratare.
Potrivit asociației industriei de apă EarEau, aproximativ 25% din apa distribuită în UE se pierde prin scurgeri. În unele țări, precum Bulgaria, pierderile ajung la aproximativ 60% anual din cauza conductelor degradate.
Comisia estimează că este nevoie de 23 de miliarde de euro anual pentru finanțarea adecvată a infrastructurii de apă, potrivit oficialilor implicați în redactarea planului. De asemenea, Banca Europeană de Investiții va lansa un program de 15 miliarde de euro în împrumuturi și garanții pentru finanțarea infrastructurii de apă în perioada 2025–2027.
Planul mai arată că doar 2,4% din apa utilizată în UE este refolosită anual — un procent care ar trebui crescut. Documentul este în versiune preliminară și ar putea suferi modificări înainte de publicare, notează FT.
Ținta de economisire de 10% nu va fi obligatorie, însă Comisia va încuraja statele membre să își stabilească propriile obiective naționale și să colecteze mai multe date — un domeniu încă deficitar în sectorul apei. Unele țări deja afectate sever de lipsa apei, precum Spania, și-au stabilit deja propriile obiective de eficiență.
15% din PIB-ul zonei euro, la risc din cauza deficitului de apă
Însă într-o evaluare climatică publicată miercuri, Comisia a notat că doar „un număr limitat” de state membre au luat în considerare măsuri de reziliență la stresul hidric.
Planul UE vine în contextul în care Comisia a avertizat anul trecut cu privire la creșterea concurenței pentru resursele de apă, subliniind riscul potențial de conflicte atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.
"Apa nu respectă granițele naționale" a subliniat Roswall, cerând o cooperare mai strânsă între state.
Băncile și instituțiile financiare acordă tot mai multă atenție riscurilor de mediu, cum ar fi lipsa apei, considerate acum amenințări critice pentru afaceri. Banca Centrală Europeană a declarat săptămâna trecută că "doar lipsa apei de suprafață expune aproape 15% din PIB-ul zonei euro la risc".
Deși situația din sudul Europei este mai puțin gravă decât anul trecut, datorită ploilor abundente din primăvară care au umplut rezervoarele, autoritățile și companiile sunt în continuare îngrijorate de potențiale penurii de apă pe termen scurt, notează Financial Times.
Ştiri video recomandate
