În Germania există peste 1 milion de locuri de muncă vacante, în Marea Britanie 750.000, iar în Franța 500.000, potrivit Euronews Business, care a analizat ratele și numărul posturilor vacante din întreaga Europă.
Șomajul și lipsa forței de muncă reprezintă probleme serioase în Europa. Potrivit Eurostat, aproximativ 13,1 milioane de persoane erau șomere în UE în luna mai a acestui an.
Deși Comisia Europeană a introdus mai multe politici pentru a aborda provocările legate de ocuparea forței de muncă și problemele sociale din UE, milioane de locuri de muncă rămân în continuare neocupate. În al doilea trimestru din 2025, Germania înregistra peste 1 milion de posturi vacante, iar Franța jumătate de milion.
Așadar, unde se înregistrează cele mai mari și cele mai mici rate ale locurilor de muncă vacante în Europa? Câte posturi sunt disponibile în fiecare țară? Și care țări au cea mai mare nevoie de forță de muncă?
Ce înseamnă un loc de muncă vacant
Un loc de muncă vacant este un post plătit, nou creat, liber sau care urmează să devină liber. Potrivit Eurostat, acest lucru înseamnă că angajatorul caută în mod activ un candidat potrivit din afara organizației. Angajatorul intenționează să ocupe postul imediat sau într-o perioadă determinată.
Pentru a calcula rata locurilor de muncă vacante (n.r. JVR – Job Vacancy Rate), se iau în considerare atât numărul posturilor vacante, cât și cel al posturilor ocupate, pentru a reflecta cererea totală de muncă. Cu alte cuvinte, se măsoară proporția posturilor disponibile raportată la totalul posturilor existente.
De exemplu, o rată de 3% înseamnă că din 100 de posturi, 97 sunt ocupate, iar 3 sunt vacante.
În al doilea trimestru al anului 2025, 2,1% din locurile de muncă din UE erau vacante. Această valoare este în scădere față de 2,2% în primul trimestru din 2025 și 2,4% în al doilea trimestru din 2024.
Rata variază de la 0,6% în România, până la 4,2% în Țările de Jos. Această diferență semnificativă reflectă variațiile dintre piețele muncii din Europa.
Rata depășește 3% în Belgia (4,1%), Austria și Norvegia (ambele 3,4%), precum și în Malta (3%). Așadar, Europa de Nord-Vest are cea mai mare cerere de forță de muncă, în timp ce Europa de Est și Sud indică o cerere mai slabă.
Rată a locurilor vacante peste media UE în Germania și Franța
După România, cele mai scăzute rate ale locurilor vacante se înregistrează în Spania și Polonia (0,8%), Bulgaria (0,9%), respectiv Turcia și Slovacia (1,1%).
În cele mai mari două economii europene, rata este peste media UE (2,1%). Germania și Franța au fiecare o rată de 2,5%, iar Italia are o rată de 1,7%.
Numărul efectiv de locuri vacante oferă și mai multă claritate.
Clasamentul țărilor din Europa după numărul de locuri de muncă vacante
Dintre cele 30 de țări analizate (state membre UE, țări candidate, Marea Britanie și state EFTA), Germania are cel mai mare număr de locuri de muncă vacante: 1,05 milioane.
Totodată, Germania este și principala destinație de migrație din Europa. Potrivit Eurostat, în 2023 Germania a primit 324.000 de persoane din țări UE, 905.000 din țări non-UE și 42.000 din surse necunoscute – un total de 1.271.000 de imigranți.
Spania prezintă un contrast interesant: deși ocupă locul 8 în clasamentul locurilor vacante cu 145.000 de posturi, este a doua după Germania la imigrație, cu 1,25 milioane de imigranți. Acest lucru arată că fiecare țară trebuie analizată în contextul dimensiunii economiei și al tendințelor sale de creștere.
Marea Britanie (potrivit estimărilor Office for National Statistics) se află pe locul doi, cu 781.000 locuri vacante, urmată de Franța – 504.000. Țările de Jos sunt pe locul patru, cu 400.000 de posturi.
Turcia are 206.000 locuri vacante și a înregistrat și cea mai ridicată rată de tineri care nu sunt angajați, nu studiază și nu urmează o formare (NEET) în 2024.
Alte țări cu peste 100.000 de locuri vacante: Belgia (170.000), Austria (148.000), Spania (145.000), Suedia (113.000), Norvegia (107.000) și Polonia (101.000).
În România, sunt peste 30.000 de locuri de muncă vacante.
Cele mai puține locuri vacante sunt în Islanda (5.000), urmată de Luxemburg (7.000), Malta (8.000) și Macedonia de Nord (10.000).
Cererea neacoperită de forță de muncă și deficitul de competențe
Ce ne spune rata locurilor vacante? Potrivit Eurostat, „aceasta reflectă cererea neacoperită de muncă, precum și posibile nepotriviri între competențele și disponibilitatea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și cerințele angajatorilor”.
Lipsa de competențe devine o provocare majoră pentru angajatorii din Europa. Un sondaj realizat în 2023 de ManpowerGroup a arătat că 75% dintre angajatorii din 21 de țări europene nu găsesc candidați cu abilitățile necesare. În 2018, procentul era de doar 42% – o creștere de 33 de puncte procentuale. În acest sondaj, Germania și Grecia au înregistrat cel mai mare procentaj: 82%.
De asemenea, un sondaj Eurobarometru din 2023 a arătat că 54% dintre întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) din UE consideră deficitul de competențe drept una dintre cele mai mari trei probleme cu care se confruntă.
ANOFM: Peste 93.000 de persoane au fost angajate în România primele şapte luni ale anului
Un număr de 93.133 de persoane au fost integrate pe piaţa muncii, în primele şapte luni ale anului, datorită măsurilor de stimulare a ocupării forţei de muncă implementate de structurile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), informează, luni, instituţia, potrivit Agerpres.
Din totalul persoanelor ocupate până la 31 iulie, 47.607 au peste 45 de ani, 17.551 au vârsta cuprinsă între 35 şi 45 de ani, 7.374 au între 30 şi 35 de ani, 7.166 au între 25 şi 30 de ani, iar 13.435 sunt tineri sub 25 de ani. Din totalul persoanelor ocupate, 16.398 sunt tineri NEET.
Numărul femeilor încadrate este de 44.048, iar al bărbaţilor de 49.085, ponderea acestora în totalul persoanelor încadrate fiind de 47,30 %, respectiv de 52,70 %.
În funcţie de rezidenţă, 48.169 persoane angajate în perioada de referinţă provin din mediul urban, iar 44.964 persoane sunt din mediul rural.
Nivelul de pregătire al persoanelor pentru care a fost identificat un loc de muncă arată că cele mai multe au studii liceale (30.444), profesionale (22.315), gimnaziale (22.136), 10.386 fiind cu studii universitare. Din totalul persoanelor încadrate prin intermediul ANOFM în primele şapte luni ale anului 2025, 26.486 fac parte din categoria celor greu şi foarte greu ocupabile.
ANOFM precizează că încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele instituţiei.
Un clasament al judeţelor cu cele mai multe persoane angajate arată că Bucureşti ocupă primul loc (9.418), urmat de Iaşi (3.986) şi de Timiş (3.412).
În perioada menţionată, numărul persoanelor care au beneficiat de asistenţă pentru înregistrarea în evidenţă ca persoane în căutare de loc de muncă, în vederea asigurării protecţiei sociale privind acordarea indemnizaţiei de şomaj sau cuprinderea în măsuri active, a fost de 251.556 persoane.
Ştiri video recomandate
