Guvernele UE sunt împărțite în privința garanțiilor propuse pentru viitorii membri, inclusiv o perioadă de probă de 15 ani și posibilitatea suspendării dreptului de vot, în timp ce Muntenegru devine primul caz în care vor fi testate reguli mai stricte privind extinderea Uniunii, potrivit Euronews.
Comisia Europeană a propus aceste garanții în cadrul unei strategii mai ample de pregătire a UE pentru o nouă extindere. Fiind țara candidată aflată în fruntea procesului de aderare, Muntenegru ar fi primul stat în al cărui tratat de aderare ar fi incluse noile măsuri.
„În acest context, este important ca Consiliul să își formuleze propriile puncte de vedere și să ofere orientări preliminare privind clauzele de salvgardare, inclusiv pentru a se asigura că astfel de măsuri sunt proporționale, au motive clare de activare și perioade de aplicare bine definite”, se arată într-un document de orientare distribuit înaintea discuțiilor.
Ambasadorilor UE li s-a cerut să transmită observații cu privire la proiectul de text juridic al Comisiei, obținut de Euronews, însă statele membre au fost împărțite de-a lungul unor linii de divergență cunoscute.
Așa-numiții „Prieteni ai Balcanilor de Vest”, printre care Italia și Austria, au avertizat împotriva unor garanții excesiv de stricte, care ar putea împiedica extinderea, în timp ce țări precum Țările de Jos și Franța au insistat asupra unor garanții mai puternice privind respectarea statului de drept.
Lucrările asupra formulării exacte a prevederilor vor continua la nivel tehnic, iar o nouă discuție între ambasadori este așteptată în noiembrie.
Cea mai importantă noutate este o clauză de salvgardare instituțională care ar permite UE să ia măsuri împotriva noilor membri care încalcă grav valorile fundamentale ale Uniunii sau principiul cooperării loiale. În cele mai grave cazuri, măsurile ar putea include suspendarea dreptului de vot.
O mare parte a dezbaterii s-a concentrat asupra duratei unei perioade de probă pentru ca aceasta să poată fi considerată temporară, statele fiind împărțite în privința limitei de 15 ani propuse de Comisie.
Potrivit proiectului de text, un nou stat membru ar avea la dispoziție cel puțin două săptămâni pentru a-și prezenta observațiile după activarea clauzei de salvgardare. Totuși, această prevedere s-ar aplica numai după aderare, deși clauza ar putea fi activată și înainte ca o țară să devină oficial membră a UE.
Structura propusă a stârnit opoziție deoarece ar acorda Comisiei prea multă putere. În cadrul acesteia, o propunere a Comisiei ar fi adoptată în termen de două săptămâni, cu excepția cazului în care o majoritate calificată a statelor membre o respinge sau o modifică.
Ambasadorii au întrebat, de asemenea, ce tipuri de măsuri ar trebui să declanșeze clauza și cum ar funcționa aceasta în paralel cu articolul 7 din Tratatul UE, care vizează, la rândul său, încălcările grave ale valorilor europene.
Monitorizare înainte de aderare
Comisia a propus și o clauză generală de monitorizare care să acopere perioada dintre semnarea tratatului de aderare și aderarea propriu-zisă la Uniune.
Proiectul de text stabilește modul în care ar urma să funcționeze monitorizarea în practică: rapoarte periodice, evaluări reciproce realizate de alte țări ale UE și scrisori de avertizare timpurie, atunci când este necesar. Frecvența și tematica rapoartelor urmează să fie stabilite.
Ca ultimă soluție, Comisia a propus posibilitatea amânării aderării dacă există dovezi clare că țara respectivă nu va îndeplini la timp condițiile necesare pentru a deveni membră.
O prevedere similară a fost inclusă în tratatul de aderare al României și Bulgariei, caz în care decizia necesita, ca regulă generală, unanimitatea.
De această dată, procedura de luare a deciziei privind o amânare nu a fost încă stabilită, deși documentul sugerează, cu titlu provizoriu, că aceasta ar putea fi adoptată de o majoritate calificată a statelor membre, în baza unei recomandări a Comisiei.
Rămâne deschisă și problema duratei unei amânări considerate „proporționale”.
Garanții suplimentare
Comisia a propus și alte măsuri complementare, inclusiv un angajament de a nu bloca prin veto deciziile privind extinderea în cazul țărilor candidate din cauza unor dispute bilaterale, așa cum s-a întâmplat frecvent între țările din Balcanii de Vest.
Comisia a prevăzut ca acest angajament să figureze într-o declarație care să însoțească tratatul de aderare, și nu printre prevederile de salvgardare din proiectul de text juridic.
În ceea ce privește cooperarea judiciară, proiectul ar permite suspendarea temporară a anumitor decizii și prevederi care afectează alte state membre în cazul unor încălcări grave, fără a perturba cooperarea judiciară în ansamblu.
Pentru aderarea la spațiul Schengen al liberei circulații, condiții suplimentare ar garanta respectarea în continuare a statului de drept, a normelor anticorupție și a măsurilor împotriva criminalității organizate, precum și buna funcționare a sistemului judiciar.
Textul juridic reia, de asemenea, garanțiile privind dificultățile economice grave și încălcările normelor pieței interne, incluse în tratatul de aderare al Croației, ultima țară care a aderat la UE.
Comisia a propus însă prelungirea perioadei în care aceste garanții pot fi activate, dincolo de cei trei ani prevăzuți în cazul Croației, fără a preciza cu cât ar urma să fie extinsă. De asemenea, Comisia ar permite statelor membre să prelungească și mai mult această perioadă, printr-o decizie adoptată cu majoritate calificată.
