Muntenegru a adoptat două legi pentru a răspunde unor revendicări ale Croației legate de războaiele din fosta Iugoslavie, în încercarea de a evita blocarea aderării la UE în 2028, potrivit Euronews.
Săptămâna trecută, Zagreb a transmis celorlalte țări din UE o listă cu opt revendicări, în care a enumerat problemele pe care dorește să le vadă soluționate înainte ca Muntenegru să poată adera la Uniune. Cele mai multe dintre acestea își au originea în războaiele din Balcani din anii 1990.
„Există probleme pe care le semnalăm de ani de zile vecinilor noștri muntenegreni [...] În ultimii doi ani, nu s-a înregistrat absolut niciun progres”, a declarat premierul croat Andrej Plenković joi, pe marginea reuniunii Consiliului European, adăugând că țara sa a fost „extrem de constructivă” în negocierile de aderare cu Muntenegru.
Cu toate acestea, chiar săptămâna trecută, Parlamentul Muntenegrului a adoptat o lege privind protejarea siturilor istorice, o măsură menită să răspundă solicitării Croației ca o placă memorială dedicată victimelor croate ale lagărului de detenție de la Morinj, administrat de Armata Populară Iugoslavă (JNA), să rămână neatinsă.
O altă nemulțumire privește o piscină municipală din Kotor, căreia adunarea locală i-a atribuit numele lui Zoran Gopčević, un jucător de polo pe apă despre care se presupune că a fost comandantul unei ture de gardă la Morinj.
Două legi importante pentru deblocarea procesului
Muntenegru a adoptat acum o a doua lege, care interzice atribuirea numelor unor persoane decedate cu mai puțin de 40 de ani în urmă bazelor sportive. Întrucât legea se aplică retroactiv, numele lui Gopčević ar trebui înlăturat de pe piscină. Acesta a murit în anul 2000.
Mai controversată este solicitarea Zagrebului ca Muntenegru să contribuie la găsirea rămășițelor a 14 victime ale războaielor care s-au extins în Balcani în timpul destrămării fostei Iugoslavii. Cetățenii croați nu au murit pe teritoriul Muntenegrului, iar arhiva care ar putea conține informațiile necesare se află la Belgrad, actuala capitală a Serbiei.
Atât Muntenegru, cât și Croația au solicitat Serbiei acces la arhivă. Zagreb dorește însă și informații care pot fi obținute fără consultarea acesteia, întrucât există interpretări contradictorii cu privire la locurile în care au fost duse victimele și unde ar putea fi găsite.
Croația solicită, de asemenea, despăgubiri pentru familiile croate private în mod ilegal de proprietățile lor. Cele două țări au convenit asupra cuantumului despăgubirilor, însă negocierile continuă în privința formulării acordului.
Pentru Zagreb, măsurile recente ale Muntenegrului reprezintă un început binevenit, dar acestea trebuie puse pe deplin în aplicare înainte ca disputele să poată fi considerate soluționate. Croația dorește ca toate problemele restante să fie rezolvate înainte ca tratatul de aderare a Muntenegrului să ajungă în etapa ratificării.
Guvernul croat se confruntă și cu presiuni interne pentru a demonstra că apără interesele naționale în privința moștenirii încă nerezolvate a războaielor din fosta Iugoslavie. În caz contrar, riscă să fie criticat de partidele de opoziție.
Această sensibilitate a fost evidentă la summitul UE de săptămâna trecută, când Croația a insistat asupra eliminării din concluziile reuniunii a unei referiri la planurile de închidere provizorie, până la sfârșitul acestui an, a tuturor capitolelor de negociere privind aderarea Muntenegrului.
O altă problemă nerezolvată este frontiera dintre cele două țări, una dintre disputele teritoriale moștenite în urma destrămării Iugoslaviei.
Croația dorește ca Muntenegru să renunțe la posibilitatea arbitrajului în disputa privind frontiera terestră, în cazul căreia mai sunt în litigiu doar aproximativ 200 de metri, și să se concentreze în schimb asupra soluționării delimitării frontierei maritime.
Nu se estimează că disputa de frontieră va bloca extinderea UE. Croația are, la rândul său, o dispută nerezolvată cu Slovenia, care nu a împiedicat-o să adere la Uniune în 2013.
Presiuni exercitate de Germania
Potrivit unui diplomat al UE, Croația a menținut întotdeauna disputele bilaterale pe o pistă separată, evitând să blocheze progresele la nivel tehnic și legând problemele de capitole specifice de negociere.
Între timp, Muntenegru a adoptat o atitudine discretă, lucrând în culise pentru a găsi o soluție prin dialog bilateral, a declarat diplomatul. Acesta a adăugat însă că ar fi putut exista o condamnare mai fermă, din partea întregului spectru politic, a mesajului de condoleanțe transmis de președintele Parlamentului, Andrija Mandić, fiului criminalului de război Ratko Mladić.
Germania a intervenit, de asemenea, în această dispută, exercitând presiuni asupra Croației pentru a ajunge rapid la o înțelegere, în loc să pună în pericol aderarea Muntenegrului.
Berlinul se teme că permiterea blocării procesului de aderare din cauza nemulțumirilor bilaterale ar putea avea consecințe mai ample asupra altor țări care aspiră să devină membre ale UE.
„Muntenegru a îndeplinit toate cerințele. Au loc întâlniri pentru elaborarea tratatului final. Mai există câteva probleme bilaterale minore, care au fost prezentate și de domnul Plenković, dar toate pot fi soluționate”, a declarat cancelarul german Friedrich Merz la conferința de presă susținută după reuniunea Consiliului European.
