Guvernul german face presiuni asupra Croației pentru a-și soluționa rapid disputele bilaterale cu Muntenegru, care, în caz contrar, riscă să blocheze procesul de aderare al Podgoriței la UE, potrivit Euronews.
Berlinul a intervenit, cerând Croației să soluționeze în mod constructiv disputele bilaterale care amenință să blocheze aderarea celui mai avansat candidat la UE, au declarat pentru Euronews patru oficiali care cunosc direct situația.
La începutul acestei săptămâni, Zagreb a transmis o listă cu opt puncte care cuprinde problemele pe care dorește să le vadă soluționate înainte ca Podgorița să își poată finaliza candidatura la aderare. În culise, Berlinul a depus eforturi pentru a se asigura că procesul de extindere nu își pierde ritmul.
Berlinul a oferit recent și să medieze disputa, însă oferta nu a fost pusă în practică. Guvernul cancelarului Friedrich Merz încearcă să se poziționeze ca un mediator imparțial, temându-se că problemele bilaterale nerezolvate ar putea pune în pericol procesul de extindere.
„Există probleme asupra cărora le-am atras atenția vecinilor noștri muntenegreni de ani de zile”, le-a declarat reporterilor premierul croat Andrej Plenković, înaintea summitului Consiliului European.
„În ultimii doi ani, nu s-a înregistrat absolut niciun progres”, a spus Plenković, susținând că țara sa a fost „extrem de constructivă” în negocierile de aderare cu Muntenegru.
Germania vrea să evite blocarea candidaturii
În ultimele săptămâni, Comisia Europeană a participat la discuțiile dintre cele două țări, iar mai multe state membre au depus eforturi pentru a împiedica blocarea extinderii din cauza problemelor bilaterale.
În special, Franța dorește să evite probleme legate de extindere din motive interne, în timp ce Luxemburgul s-a pronunțat împotriva folosirii procesului de aderare pentru soluționarea disputelor bilaterale.
Toate cele trei guverne europene au discutat activ cu Croația pentru a o determina să rezolve problemele bilaterale. Însă cele mai puternice presiuni vin din partea Germaniei, care încearcă să impulsioneze procesul de extindere.
Disputele provin în mare parte din moștenirea războaielor iugoslave de la începutul anilor 1990 și includ revendicări de proprietate și frontiere contestate. Acestea amenință ambiția Muntenegrului de a deveni al 28-lea stat membru al UE până în 2028.
Poziția Croației a atras și critici publice, inclusiv din partea șefei diplomației UE, Kaja Kallas, care a declarat, pe marginea reuniunii Consiliului European, că procesul de aderare nu ar trebui să fie deturnat de probleme bilaterale.
Zagrebul a fost acuzat că a ridicat aceste dispute în ultimul moment pentru a exercita presiuni maxime asupra Muntenegrului. Croația susține, în schimb, că problemele sunt vechi și că a formulat doar câteva solicitări simbolice.
Zagrebul subliniază că investigarea crimelor de război și acordarea de despăgubiri victimelor sunt obiective pe care Podgorița trebuie să le îndeplinească pentru a încheia negocierile de aderare. Cu toate acestea, oficialii UE se tem că sprijinul pentru extindere s-ar putea diminua rapid dacă aderarea Muntenegrului nu este finalizată în curând.
Anul viitor sunt programate o serie de alegeri în state membre importante, inclusiv în Franța, unde lidera extremei drepte, Marine Le Pen, în mod tradițional sceptică față de extinderea UE, este favorita în cursa prezidențială.
Statutul special de „candidat asociat”
Germania a promovat noi modalități de extindere a UE, inclusiv un statut special de „candidat asociat” pentru Ucraina, conceptul de „integrare graduală” a țărilor candidate și garanții democratice mai puternice pentru noii membri.
Muntenegru ar fi, de asemenea, prima țară care ar adera la blocul comunitar în baza metodologiei actuale de extindere.
Procesul de la Berlin, o inițiativă interguvernamentală lansată în 2014 pentru a promova cooperarea regională între țările din Balcanii de Vest, este prezidat în acest an de Podgorița, care a colaborat îndeaproape cu guvernul german prin intermediul acestui forum în ultimele luni.
Oficialii UE interpretează intervenția Germaniei în disputa bilaterală drept un semn că Berlinul își asumă responsabilitatea pentru proces.
Aderarea Muntenegrului are loc și într-un context geopolitic mai larg, în care Bruxellesul folosește tot mai mult extinderea pentru a ancora în Occident țările vecine, în condițiile intensificării tensiunilor cu Rusia.
Întrucât Podgorița este prima la rând, o perturbare provocată de probleme bilaterale pe care unii le consideră inutile ar putea avea un efect devastator asupra celorlalte țări aflate în fruntea procesului, respectiv Albania, Republica Moldova și, mai ales, Ucraina, a cărei candidatură la aderare va fi probabil strâns legată de eventualele negocieri de pace cu Moscova.
Cu alte cuvinte, Germania consideră că a venit momentul ca procesul de aderare a Muntenegrului să avanseze, având în vedere eforturile depuse de Podgorița și contextul geopolitic care impune menținerea ritmului extinderii UE.
