Austria, Danemarca, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Luxemburg, Țările de Jos, România, Spania și Suedia solicită trecerea de la unanimitate la majoritatea calificată în politica externă, potrivit Euronews.
Grupul de 11 state membre cere încetarea veto-urilor „obstrucționiste” care au paralizat acțiunea externă a blocului comunitar în ultimii ani, argumentând că principiul cooperării loiale trebuie să prevaleze.
„Cultura consensului din Uniune este o sursă importantă a legitimității sale. De aceea, continuăm să căutăm consensul ori de câte ori este posibil”, afirmă cele 11 state într-o scrisoare adresată Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe, Kaja Kallas, consultată de Euronews.
„Dar trebuie să ne asigurăm și că această cultură a consensului încurajează acțiunea comună, nu o împiedică, altfel vom avea legitimitate, dar nu și forță.”
Scrisoarea este semnată de Austria, Danemarca, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Luxemburg, Țările de Jos, România, Spania și Suedia. Germania, cel mai mare stat membru al Uniunii, conduce de mai mult timp apelurile pentru reformarea politicii externe a blocului comunitar.
„Acțiunea externă a Uniunii se confruntă cu un peisaj fundamental schimbat, marcat de competiția strategică, instabilitatea în creștere și încercările de a submina ordinea internațională bazată pe reguli”, se arată în documentul transmis și statelor membre care nu au semnat inițiativa.
„În acest context, capacitatea Uniunii de a-și apăra valorile și interesele depinde de posibilitatea de a mobiliza rapid și eficient întreaga sa greutate politică, economică și diplomatică.”
Potrivit regulilor UE, politica externă este guvernată strict de principiul unanimității, ceea ce înseamnă că un singur stat poate bloca, în orice moment, deciziile celorlalte 26 de state membre.
Acest lucru s-a întâmplat în mod repetat în cei 16 ani în care Viktor Orbán a condus Guvernul Ungariei. Înainte de a pierde puterea în luna aprilie, Orbán și-a indignat frecvent partenerii europeni folosindu-și dreptul de veto pentru a obține concesii și pentru a-și promova propriile interese.
La începutul acestui an, el a provocat o criză fără precedent când a blocat brusc un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, convenit personal de liderii UE, din cauza unui litigiu fără legătură cu acest subiect, referitor la conducta petrolieră Drujba.
Cum ar putea fi schimbat sistemul de vot
Pe baza lecțiilor învățate în perioada guvernării lui Orbán, cele 11 state semnatare propun cinci principii care, în opinia lor, ar trebui să ghideze și să îmbunătățească politica externă comună a Uniunii:
respectarea principiilor cooperării loiale și solidarității reciproce;
utilizarea mai frecventă a abținerii constructive în locul veto-ului;
evitarea condiționării deciziilor de politică externă de subiecte „substanțial fără legătură”;
explorarea opțiunilor prevăzute de tratatele UE pentru trecerea de la unanimitate la votul cu majoritate calificată;
obligarea statelor care se opun unei astfel de schimbări să prezinte „motive vitale argumentate”.
„Cadrul juridic pentru toate aceste cinci principii există deja. Depinde doar de noi să le punem în aplicare și astfel să avansăm politica noastră externă”, se arată în scrisoare.
Ideea activării așa-numitei „clauze passerelle”, prevăzută la articolul 31 din tratatele UE, pentru trecerea de la unanimitate la majoritatea calificată este dezbătută de ani buni la Bruxelles și a câștigat amploare după declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Schimbarea ar putea fi aplicată de la caz la caz, nu pentru toate domeniile simultan. Germania, de exemplu, se opune folosirii unanimității în privința comerțului cu produsele provenite din așezările israeliene.
Susținătorii reformei spun că aceasta ar accelera procesul de luare a deciziilor și ar evita veto-urile considerate inutile. Oponenții avertizează însă că o astfel de schimbare ar reduce legitimitatea democratică a deciziilor.
Statele membre mai mici consideră dreptul de veto un instrument de ultimă instanță pentru a-și apăra pozițiile și interesele în fața influenței statelor mari. Niciunul dintre statele baltice nu s-a alăturat inițiativei.
O schimbare dificil de realizat
„Clauza passerelle” este adesea descrisă drept un paradox: pentru a trece de la unanimitate la majoritatea calificată este nevoie chiar de unanimitate, ceea ce le oferă opozanților posibilitatea de a bloca reforma.
Scrisoarea comună cere organizarea unor consultări „substanțiale” pentru a depăși eventualele divergențe și pentru a ajunge la un compromis.
Inițiativa de reformare a politicii externe a UE a câștigat teren după înfrângerea lui Viktor Orbán, pe care mulți o consideră o fereastră de oportunitate ce s-ar putea închide dacă Marine Le Pen, cunoscută pentru pozițiile sale eurosceptice, va câștiga alegerile prezidențiale din Franța de anul viitor.
Germania și Franța au avansat, de asemenea, un plan prin care rolul Înaltului Reprezentant al UE, Kaja Kallas, ar urma să fie consolidat, însă aceasta ar fi plasată sub supravegherea directă a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
