Pachetul financiar de 3,2 miliarde de euro pregătit pentru aderarea Muntenegrului reprezintă o sumă redusă în raport cu bugetul Uniunii Europene. Totuși, modul în care vor fi acoperite aceste costuri ar putea crea un precedent important pentru finanțarea viitoarelor extinderi, inclusiv a unei viitoare aderări a Republicii Moldova sau a Ucrainei, scrie Euronews.
Comisia Europeană a prezentat luna trecută pachetul financiar destinat aderării Muntenegrului, țara candidată care a avansat cel mai mult în negocierile pentru intrarea în UE.
Costul integrării statului din Balcanii de Vest, care are aproximativ 626.000 de locuitori, a fost estimat la 3,2 miliarde de euro. Potrivit oficialilor europeni, suma înseamnă mai puțin de un euro pentru fiecare contribuabil din UE, mai puțin decât prețul unei cafele.
În comparație cu viitorul buget multianual al Uniunii, estimat la aproape 2.000 de miliarde de euro, suma este modestă. Cu toate acestea, problema ar putea complica negocierile bugetare mai mult decât ar sugera dimensiunea Muntenegrului.
"Pachetul financiar pentru Muntenegru va fi controversat nu atât din cauza banilor implicați, cât dintr-o chestiune de principiu", a declarat pentru Euronews un diplomat european, sub protecția anonimatului.
Muntenegru, un test pentru viitoarea extindere a UE
Procesul de extindere a Uniunii Europene a căpătat un nou impuls după ce a stagnat în mare parte de la aderarea Croației, în 2013. Oficialii Comisiei Europene susțin că în ultimele șase luni s-au înregistrat mai multe progrese decât în deceniul precedent.
Relansarea extinderii a venit însă și cu solicitări pentru reformarea procesului de aderare. Mai multe capitale europene cer garanții democratice suplimentare și integrarea treptată a statelor candidate, precum Ucraina.
În acest context, Muntenegru a devenit un caz-test pentru următorul val de extindere. Elaborarea tratatului său de aderare a început în urmă cu câteva săptămâni.
"Muntenegru creează un precedent. Nu ar trebui să fie așa, dar în mod inevitabil va fi", a declarat un alt diplomat. Potrivit acestuia, statele membre vor ca pozițiile lor din negocierile privind noul buget multianual al UE să se regăsească și în dosarul aderării Muntenegrului.
De unde vor veni banii
Principala dispută privește modul în care vor fi finanțate costurile suplimentare generate de aderare: prin redistribuirea sumelor deja existente în buget sau prin găsirea unor venituri noi.
Programele europene reflectă prioritățile diferite ale statelor membre și reprezintă unul dintre principalele motive de dispută în negocierile bugetare. Țările din sudul și estul Europei cer mai mulți bani pentru agricultură și dezvoltarea regiunilor mai sărace. Statele din nord doresc însă ca fondurile să fie orientate în special către competitivitate și apărare.
După aderare, Muntenegru ar deveni beneficiar net al bugetului european, ceea ce înseamnă că ar primi mai mulți bani decât ar contribui. Conform propunerii Comisiei Europene, o parte importantă a fondurilor pentru agricultură și coeziune ar proveni din banii pe care Muntenegru urma să-i primească prin programul "Europa Globală", destinat ajutorului extern și dezvoltării.
Mai simplu spus, după intrarea în UE, Muntenegru nu ar mai fi eligibil pentru ajutorul acordat statelor din afara Uniunii. Fondurile rezervate în prezent acestei țări ar urma să fie redirecționate către agricultură și dezvoltare regională.
Nu este clar însă de unde vor proveni banii necesari pentru celelalte programe europene.
Comisia propune suplimentarea proporțională a fondurilor pentru domenii precum apărarea și competitivitatea, astfel încât aderarea Muntenegrului să nu reducă sumele rezervate actualelor 27 de state membre. Fondurile suplimentare ar trebui obținute fie prin noi taxe și alte venituri colectate la nivel european, fie prin creșterea contribuțiilor plătite de guvernele statelor membre.
Germania și Țările de Jos vor un buget mai restrâns
Statele care contribuie la bugetul UE cu mai mulți bani decât primesc, printre care Germania și Țările de Jos, cer reducerea dimensiunii viitorului buget european pentru a limita contribuțiile naționale. Este de așteptat ca acestea să prefere redistribuirea fondurilor existente în locul alocării unor sume suplimentare.
Deși costul aderării Muntenegrului este aproape nesemnificativ pentru bugetele naționale, soluția aleasă va putea fi folosită ca model în viitoarele tratate de aderare.
Acest lucru va fi important atât pentru state mai mici, precum Albania și Republica Moldova, cât mai ales pentru Ucraina, a cărei integrare ar avea implicații financiare mult mai mari.
Decizia ar putea influența și atitudinea unor țări mai bogate care iau în calcul aderarea la UE și care ar deveni contributori neți încă de la intrarea în blocul comunitar.
Islanda, de exemplu, urmează să organizeze la sfârșitul lunii august un referendum privind reluarea negocierilor de aderare, suspendate în 2015.
"Muntenegru stabilește precedentul. UE va trebui să fie consecventă în viitoarele procese de aderare. Disputa se va concentra asupra bugetului din care vor proveni banii", a explicat o sursă care cunoaște direct negocierile.
