Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se va confrunta, joi, cu un vot de încredere în Parlamentul European, fiind prima dată în mai bine de un deceniu când un șef de executiv european se confruntă cu un astfel de demers. În acest stadiu, totul este mai degrabă simbolic, dar dacă ar trece moţiunea de cenzură - iniţiată de europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea - ar declanşa demisia întregii Comisii, scrie POLITICO.
Cea mai recentă provocare pentru preşedinta Comisiei Europene, într-un prim an dificil al celui de-al doilea mandat, o va obliga pe politiciana germană să participe luni la o dezbatere despre leadershipul său în faţa parlamentarilor de la Strasbourg, urmată de vot, trei zile mai târziu.
Este pentru prima dată în mai bine de un deceniu când şeful Comisiei se confruntă cu o astfel de măsură.
În acest stadiu, votul este în principiu simbolic – majoritatea grupurilor politice au semnalat deja că vor vota împotriva moţiunii de cenzură –, dar subliniază nemulţumirea crescândă faţă de ea la Bruxelles, după o serie de măsuri controversate şi scandaluri, scrie POLITICO.
Dacă moţiunea de cenzură ar fi adoptată, aceasta ar duce la demisia întregii Comisii şi ar declanşa procesul complex de numire a 27 de noi comisari europeni.
Moțiunea, depusă de un eurodeputat AUR
Dezbaterea moţiunii a fost programată pentru luni, iar Ursula von der Leyen va fi prezentă. Dezbaterea va fi urmată de o discuţie în care liderii grupurilor politice îşi vor exprima punctele de vedere, iar joi urmează votul în plen.
Eurodeputatul român Gheorghe Piperea, de la AUR, este cel care a depus moţiunea de cenzură după ce a strâns la sfârşitul lunii trecute suficiente semnături pentru a-şi exprima indignarea faţă de mesajele secrete din 2021 schimbate de Ursula von der Leyen cu Albert Bourla, directorul executiv al gigantului farmaceutic Pfizer. Aceste mesaje se refereau la discuţii privind aprovizionarea Europei cu vaccinuri în plină pandemie de coronavirus.
Deşi unii membri ai Partidului Popular European, grupul politic din care face parte Ursula von der Leyen şi ai grupului de dreapta ECR (din care face parte AUR) şi-au retras sprijinul pentru moţiune după presiuni venite din propriile rânduri, Piperea a strâns totuşi cele 72 de semnături necesare pentru a iniţia un vot de neîncredere.
În ciuda recentelor tulburări politice, în care socialiştii şi liberalii o acuză pe von der Leyen că s-a aliniat extremei drepte pentru a dilua reformele ecologice, majoritatea centristă a UE, care a susţinut-o în funcţia de preşedintă, nu este dispusă să sprijine această iniţiativă, scrie POLITICO.
Piperea: Am reușit să deschid cutia Pandorei
Cotidianul britanic The Telegraph a stat de vorbă cu Gheorghe Piperea, „europarlamentarul conservator eurosceptic” care, deşi „a intrat în politică abia anul trecut, acum vrea să o demită pe preşedinta Comisiei Europene”, după cum scrie publicaţia.
„Am reuşit să deschid cutia Pandorei”, a declarat avocatul român pentru The Telegraph, prezicând că „zilele Ursulei von der Leyen sunt numărate”.
Piperea recunoaşte că are puţine şanse de a obţine demiterea preşedintei Comisiei Europene, însă speră că acesta va fi „începutul sfârşitului” pentru ea. Piperea speră să întoarcă grupul PPE împotriva Ursulei von der Leyen, susţinând că ea ar putea fi forţată să demisioneze până în octombrie, pe fondul nemulţumirilor crescânde din cadrul propriului său partid de centru-dreapta.
Partidul Popular European are 188 de eurodeputaţi, Alianţa Socialiştilor şi Democraţilor - 136, Patrioţii pentru Europa, grupul de extremă dreapta format în jurul lui Marine Le Pen, are 84 de voturi, în timp ce Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR) din care fac parte AUR şi eurodeputaţii prim-ministrei italiene, Giorgia Meloni, au 78 de voturi.
Renew Europe, grupul iniţiat în legislatura precedentă de susţinătorii lui Emmanuel Macron are 77 de voturi, iar Verzii/Alianţa Liberă Europeană au 53 de voturi. În PE mai există grupul Stângii, cu 46 de voturi, plus Europa Naţiunilor Suverane, cu 25 de voturi. Mai există, de asemenea, 21 de deputaţi independenţi şi 12 deputaţi neafiliaţi.
