Miză uriașă pentru Putin la summitul din Kârgâzstan. Ce încearcă să îl convingă pe Xi Jinping. Modi i-a cerut să oprească războiul

Președinții rus, Vladimir Putin, și chinez, Xi Jinping, au elogiat relația dintre Moscova și Beijing la summitul din Kârgâzstan, relatează AFP, potrivit Agerpres. Liderii iranian, Masoud Pezeshkian, și turc, Recep Tayyip Erdogan, precum și prim-miniștrii indian, Narendra Modi, și pakistanez, Shehbaz Sharif, sunt și ei prezenți la Bișkek, capitala acestei țări din Asia Centrală, pentru summitul Organizației pentru Cooperare de la Shanghai (OCS), care durează până marți.

„Cooperarea strategică între Rusia și China constituie un model de relații interstatale”, a spus Vladimir Putin, care a evocat o cooperare aprofundată în materie de inovații digitale, între care Inteligența Artificială.

Liderul chinez a vorbit despre „perspective și mai promițătoare” ale cooperării sino-ruse „datorită eforturilor conjugate ale celor două părți”.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, cei doi lideri, care s-au întâlnit ultima dată în mai, nu au discutat despre războiul din Ucraina decât „în mod superficial”, în contextul în care Beijingul și Moscova și-au întărit cooperarea în ultimii ani.

OCS este o organizație care reunește zece state: Belarus, China, India, Iran, Rusia, Kazahstan, Kârgâzstan, Uzbekistan, Pakistan, Tadjikistan, menită să reprezinte o contrapondere pentru occidentali, cu un accent pus pe chestiuni de securitate și economice.

Sesiunea plenară sub egida președintelui kârgâz Sadîr Japarov urmează să se desfășoare marți și o întâlnire bilaterală este prevăzută să aibă loc între Vladimir Putin și Masoud Pezeshkian, în contextul unei cooperări ruso-iraniene crescânde. OCS a căpătat un nou elan în ultimii ani sub impulsul Beijingului și a Moscovei, pe fondul apropierii ruso-chineze, comentează France Presse.

Grupul numără acum, pe lângă cei zece membri, 15 parteneri de dialog, între care Turcia, Arabia Saudită și Qatar, precum și două state observatoare, între care Afganistanul. Declarația fondatoare a OCS dă asigurări că această organizație „nu este o alianță îndreptată împotriva altor state”.

Președinții rus și chinez s-au folosit însă cu regularitate de aceste summituri pentru a-și arăta unitatea și a-și promova viziunea unei lumi multipolare, vizând să contracareze hegemonia americană pe care o denunță.

Acest summit are loc într-un moment în care mai multe state membre ale OCS sunt implicate în războaie deschise: invazia rusă a Ucrainei, a cărei soluționare prin negocieri după patru luni și jumătate de lupte este în impas, și ofensiva israeliano-americană împotriva Iranului declanșată în februarie.

Alte state membre sunt angajate în conflicte comerciale, în special în cazul taxelor vamale impuse de SUA asupra produselor chineze și indiene.

La sfârșitul lui august, guvernul american a instituit, în plus, sancțiuni secundare pentru partenerii comerciali ai Iranului în ceea ce privește aurul, tehnologiile, activele digitale, aviația și transportul maritim, menite să asfixieze regimul iranian.

Președintele rus Vladimir Putin speră din nou la o întâlnire personală cu Xi Jinping pentru a-l convinge pe președintele chinez să aprobe noua conductă de gaze Power of Siberia 2, despre care Kremlinul se așteaptă să dubleze aprovizionarea cu gaze a Chinei.

La summitul SCO de la Bișkek, Putin se întâlnește cu Xi pentru a doua oară în acest an. Iar conducta, care este în discuție de peste un deceniu și a cărei construcție a fost inițial planificată pentru acum doi ani, este din nou pe ordinea de zi, a declarat consilierul prezidențial Iuri Ușakov pentru Interfax.

„Acest subiect va fi discutat bilateral”, a spus Ușakov, adăugând că, pe lângă Xi, Putin se va întâlni cu vicepremierul Consiliului de Stat al Chinei, Ding Xuexiang, care prezidează comisia interguvernamentală pentru cooperare energetică pentru China. „Așadar, este absolut logic să ne întâlnim și să discutăm despre cooperarea economică bilaterală”, a adăugat Ușakov.

În ciuda declarațiilor optimiste ale lui Putin, Kremlinul și Beijingul nu au reușit să ajungă la un acord asupra celei mai importante probleme - prețul gazelor. Potrivit surselor de la The Wall Street Journal, China cere o reducere la un nivel apropiat de media internă rusă - în jur de 50 de dolari pe mia de metri cubi.

Acesta este de cinci ori mai mic decât prețul actual pentru conducta de gaze Power of Siberia 1, lansată în 2019, care include deja o reducere uriașă: anul acesta, este de 258,8 dolari pe mia de metri cubi - cu 39% mai puțin decât plătesc ceilalți clienți ai Gazprom din străinătate (420,2 dolari). Anul viitor, potrivit Ministerului Dezvoltării Economice, prețul gazelor pentru China va scădea la 223,9 dolari pe mia de metri cubi, reprezentând o reducere de 34%.

În timpul celei mai recente vizite a lui Putin la Beijing, oficialii chinezi au cerut delegației ruse să nu mai ridice problema Power of Siberia 2 până când Moscova nu va fi pregătită să modifice termenii de preț, potrivit surselor WSJ. Potrivit acestora, oficialii de la Kremlin „s-au lovit de un zid”, iar China cere de facto ca Moscova să-și subvenționeze importurile de gaze.

Prim-ministrul indian Narendra Modi s-a întâlnit cu Vladimir Putin la Bișkek, Kârgâstan, unde are loc summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS). Acesta a i-a cerut lideurlui rus încetarea imediate a războiului din Ucraina. El a subliniat că „fiecare zi de război dă o pauză umanității” și a cerut o tranziție de la „război fără sfârșit” la pace.

„Trebuie să lucrăm pentru a pune capăt ostilităților. Vom continua să sprijinim discuțiile de pace dintre Ucraina și Rusia. Trebuie să trecem de la un război fără sfârșit la sfârșitul războiului. Acesta este mesajul Indiei. Avem nevoie de sfârșitul războiului, nu de un război fără sfârșit”, a declarat prim-ministrul indian.

Nu este prima dată când Modi a ridicat problema încheierii războiului cu Putin. În urmă cu un an, la summitul SCO de la Tianjin, el l-a îndemnat pe Putin să pună capăt conflictului cât mai repede posibil, subliniind necesitatea unei „abordări constructive din partea tuturor părților”. Apoi, înainte de a pleca la summit, Modi a vorbit telefonic cu Volodimir Zelenski, iar președintele ucrainean a anunțat ulterior că prim-ministrul indian a fost de acord să „transmită un semnal adecvat” Rusiei și altor țări SCO.

Xi Jinping a fost întâmpinat în Kârgâzstan cu vulturi aurii, câini de vânătoare și o escortă călare, potrivit Nexta.

Cortegiul prezidențial al liderului chinez la Bișkek a fost însoțit de o gardă de onoare călare, iar aceasta este doar o parte a ceremoniei.

Xi a sosit la summitul OCS împreună cu soția sa, Peng Liyuan. Cei doi au fost întâmpinați personal la aeroport de președintele Kârgâzstanului, Sadyr Japarov, și soția acestuia, în timp ce delegația chineză a avut parte de o ceremonie spectaculoasă, cu elemente tradiționale kârgâze: vulturi aurii, câini de vânătoare și gărzi călare.

?? Now that’s a welcome! Xi Jinping is greeted in Kyrgyzstan with golden eagles, hunting dogs and a mounted escort

The Chinese president’s motorcade in Bishkek is being accompanied by a mounted honor guard — and that’s only part of the ceremony.

Xi arrived for the SCO summit… pic.twitter.com/5xYaQsFYSA

— NEXTA (@nexta_tv) August 31, 2026

Premierul Pakistanului, Shehbaz Sharif, și președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, s-au întâlnit în marja summitului Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS), în Kârgâzstan.

Pakistan PM @CMShehbaz and Iran's President @drpezeshkian meet on SCO summit sidelines in Kyrgyzstan. pic.twitter.com/38mayUJmY1

— IRNA News Agency ☫ (@IrnaEnglish) August 31, 2026

Președintele rus Vladimir Putin a sosit în Kârgâzstan. Prima zi de lucru a președintelui rus la Bișkek, luni, începe cu întâlniri personale. Liderii folosesc adesea ocazia pentru a purta discuții bilaterale în marja summitelor majore.

Pe lângă summitul OCS, Putin urmează să participe la nouă întâlniri bilaterale, prima dintre acestea fiind întâlnirea cu președintele chinez Xi Jinping, un alt participant la summitul OCS.

Apoi, Putin se va întâlni cu prim-ministrul indian Narendra Modi.

Luni seară, toți șefii de stat care participă la summitul OCS se vor întâlni la ceremonia de deschidere a celei de-a șasea ediții a Jocurilor Mondiale Nomazi găzduite de Bișkek și vor avea ocazia să comunice informal.

Putin is being welcomed with full honors in Kyrgyzstan

The Russian dictator arrived for the SCO summit. pic.twitter.com/Mhje4r7iDI

— NEXTA (@nexta_tv) August 31, 2026

Liderii Chinei, Rusiei și Indiei se numără printre șefii de stat care se reunesc în această săptămână în Kârgâzstan pentru summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS), un grup prezentat drept o contrapondere la influența globală a Statelor Unite, potrivit AP.

Președintele chinez Xi Jinping, președintele rus Vladimir Putin și prim-ministrul indian Narendra Modi participă la evenimentele de la Bișkek, capitala țării din Asia Centrală.

Mai multe întâlniri bilaterale sunt programate în marja summitului, inclusiv una între Putin și Xi, luni, precum și discuții între liderul rus și președintele iranian Masoud Pezeshkian, marți, în ziua sesiunilor oficiale ale OCS.

Rusia, aflată acum la patru ani și jumătate de la începutul invaziei sale pe scară largă în Ucraina, și Iranul, aflat în cea de-a șasea lună a unui război cu Statele Unite și Israelul, consideră summitul o platformă importantă pentru consolidarea relațiilor cu partenerii din afara lumii occidentale.

OCS a fost fondată în 2001 de China, Rusia și patru state din Asia Centrală, ca forum pentru securitate. În ultimul sfert de secol, organizația a crescut ca dimensiune și influență, deși obiectivele și programele sale rămân vagi, iar notorietatea sa este redusă.

În prezent, organizația include 10 state: Rusia, China, India, Iran, Pakistan, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan și Uzbekistan. Multe alte țări au statut de „parteneri de dialog”.

Alături de Rusia, China a prezentat OCS drept o alternativă la organizații aliniate Occidentului, precum G7, iar în ultimii ani și-a dorit să extindă amploarea și influența organizației, promițând asistență pentru dezvoltare și financiară.

Ministerul chinez de Externe a declarat săptămâna trecută că organizația a „explorat cu succes o nouă cale pentru cooperarea regională”. Beijingul a promovat în mod constant ideea unei ordini mondiale alternative, cu sprijinul Rusiei.

Pentru mulți membri ai OCS, summitul va reprezenta o oportunitate de a demonstra că mențin relații puternice pe scena mondială, în pofida deteriorării relațiilor cu Occidentul.

Organizația nu este însă un bloc politic sau militar unificat, iar analiștii subliniază că membrii săi au dezacorduri semnificative și propriile interese distincte.

În cazul unor țări precum India, însă, experții spun că summitul va avea probabil mai mult de-a face cu imaginea și transmiterea unor semnale strategice decât cu rezultate concrete.

Forumul este puternic influențat de China și îl include ca membru pe Pakistan – ambele fiind rivale ale Indiei.

Dinakar Peri, cercetător în domeniul studiilor de securitate la Carnegie India, a declarat că OCS îi oferă Indiei un loc la masa discuțiilor într-o regiune tot mai mult modelată de competiția dintre marile puteri, permițându-i să își protejeze interesele, să urmărească schimbările geopolitice și să se prezinte drept un actor de încredere.

„Deși este posibil să nu stabilească în totalitate agenda, îi oferă New Delhi o perspectivă directă asupra regiunii și îi permite să își ajusteze poziția în raport cu ceilalți”, a spus Peri.

Turcia, care are statut de partener în cadrul OCS, urmărește, de asemenea, să folosească platforma pentru a-și consolida poziția în regiune.

Ankara consideră apartenența la OCS parte a unei politici externe echilibrate, care urmărește să mențină legăturile tradiționale cu Occidentul, în calitate de membru NATO, consolidând în același timp influența Turciei în Eurasia.

Președintele Recep Tayyip Erdogan, care a adus Turcia în cadrul OCS în calitate de „partener de dialog” în 2012, a declarat în repetate rânduri că dorește ca țara sa să devină membru permanent. Deși Turcia are legături comerciale strânse cu Uniunea Europeană în baza unui acord comercial încheiat în 1995, candidatura sa la aderarea la UE este blocată de mai bine de 25 de ani.