O albină care caută nectar într-o grădină și un chatbot precum ChatGPT par să nu aibă nimic în comun. Totuși, cercetătorii analizează din ce în ce mai serios dacă ambele ar putea prezenta forme de conștiință, potrivit Science Daily.
Problema conștiinței este una dintre cele mai dificile din știință și filosofie. Mult timp, oamenii de știință au încercat să afle dacă o ființă sau un sistem este conștient observându-i comportamentul. Însă două studii recente sugerează că acest criteriu poate fi înșelător.
Dezbaterea a devenit tot mai intensă în ultimii ani. În 2024, sute de cercetători și filosofi au susținut o declarație prin care afirmă că există posibilitatea ca multe specii de animale, inclusiv insectele, să aibă forme de experiență conștientă. În paralel, dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale a alimentat întrebarea dacă și mașinile ar putea ajunge cândva să fie conștiente.
Cercetătorii se concentrează asupra mecanismelor interne
În trecut, capacitatea de a purta o conversație complexă era considerată un indiciu puternic al conștiinței. Astăzi însă, sisteme precum ChatGPT pot discuta despre sensul vieții, emoții sau natura conștiinței fără ca acest lucru să însemne neapărat că au experiențe proprii.
Din acest motiv, cercetătorii se concentrează tot mai mult asupra mecanismelor interne care stau la baza procesării informației. Cu alte cuvinte, nu mai este suficient să observăm ce face un sistem, ci trebuie să înțelegem și cum funcționează.
Un studiu recent dedicat inteligenței artificiale a analizat arhitectura sistemelor actuale și a concluzionat că niciun model AI existent, inclusiv ChatGPT, nu poate fi considerat conștient. Autorii susțin că impresia de conștiință este generată de modul în care aceste sisteme produc răspunsuri, fără a exista dovezi că ele au experiențe subiective.
Viitoarele generații AI ar putea dezvolta forme de conștiință
Totuși, cercetătorii nu exclud posibilitatea ca viitoarele generații de inteligență artificială, construite pe principii diferite de cele actuale, să poată dezvolta forme de conștiință.
În același timp, biologii încearcă să afle dacă insectele ar putea avea o formă minimă de experiență conștientă. Un nou model teoretic propune analizarea proceselor neuronale fundamentale care permit creierului să integreze informații și să coordoneze comportamente complexe.
Autorii studiului spun că aceeași metodă ar putea fi folosită pentru a compara oamenii, insectele și sistemele informatice, oferind o bază comună pentru înțelegerea conștiinței.
Concluzia care începe să se contureze în ambele domenii este că aparențele pot fi înșelătoare. Un comportament sofisticat nu reprezintă neapărat dovada existenței conștiinței. Pentru a răspunde la această întrebare, oamenii de știință consideră că trebuie analizate mecanismele interne care produc acel comportament, fie că este vorba despre creierul unei albine, fie despre un sistem de inteligență artificială.