Specialişti de la Muzeul Regional de Istorie din Ruse au început recuperarea şi transportarea aici a rămăşiţelor de mamut descoperite miercuri pe malul Dunării, în apropierea satului Riakovo, regiunea Ruse. Descoperirea a fost posibilă datorită nivelului scăzut al apei fluviului. După finalizarea lucrărilor pe teren, rămăşiţele vor fi conservate şi examinate la muzeu, potrivit Agerpres, care citează presa bulgară.
Descoperirea a fost semnalată iniţial de un localnic care a adus în atenţia autorităţilor fotografii ale oaselor neobişnuite. După notificarea reprezentanţilor municipali de mediu şi a Muzeului Regional de Istorie din Ruse, specialiştii au inspectat locul miercuri.
Primarul satului Riakovo, Hristina Ivanova, a declarat că zona este deosebit de interesantă din punct de vedere istoric.
› Vezi galeria foto ‹
"De-a lungul anilor, aici au fost descoperite diverse vestigii, inclusiv rămăşiţe de animale, vase şi alte obiecte", a spus ea.
"Vestea s-a răspândit foarte repede. La început nu am vrut să creăm aşteptări inutile înainte de a fi siguri despre ceea ce fusese descoperit. După ce specialiştii au efectuat inspecţia iniţială, informaţia a ajuns rapid în presă. Acum întregul sat ştie despre acest lucru - iar în acest caz, ştie şi toată Bulgaria", a declarat Ivanova.
Ipoteza luată în calcul de experți
Lucrările pe teren pentru recuperarea rămăşiţelor au început joi. Krasimir Kirov, curator în cadrul Secţiei de Natură a muzeului, a spus că există posibilitatea ca rămăşiţele să fi fost aduse acolo de fluviu.
"Zona din apropierea localităţii Riakovo reprezintă probabil un fel de depozit în care curentul Dunării a transportat şi a acumulat rămăşiţele diferitelor animale, nu doar ale mamuţilor. Caracteristicile terenului au dus probabil la acumularea lor aici, creând un fel de "bancă de depozitare". Desigur, este posibil şi ca unele dintre rămăşiţe să fi aparţinut unor animale care au trăit în această zonă", a explicat Kirov.
Ipoteza preliminară de lucru este că rămăşiţele aparţin unui mamut lânos (Mammuthus primigenius).
"Animalul avea dimensiuni impresionante - atingea aproape cinci metri înălţime şi cântărea peste şapte-opt tone. Un model al aceleiaşi specii poate fi văzut la Muzeul Eco cu Acvariu al Muzeului Regional de Istorie din Ruse, unde vizitatorii îşi pot face o idee despre dimensiunile sale", a spus Kirov.
Până acum, specialiştii au identificat o mandibulă inferioară, colţi, o omoplată, coaste şi alte fragmente osoase. Este posibil ca o parte semnificativă a scheletului să fie încă îngropată în sol.
"Datarea animalului este dificilă, dar specia despre care credem că este vorba a existat până acum aproximativ 7.000-10.000 de ani şi a apărut în urmă cu aproximativ 500.000-800.000 de ani. A fost o specie răspândită, care a trăit într-un climat radical diferit de cel actual - mult mai rece", a precizat expertul.
Potrivit lui Kirov, oasele nu se află într-o stare bună deoarece, după o perioadă îndelungată petrecută în mediul acvatic, ele încep să se degradeze atunci când sunt expuse la aer. Din acest motiv, procesul de recuperare este realizat cu grijă, pentru ca rămăşiţele să poată fi transportate şi conservate cu succes.
"Mai există o caracteristică interesantă. Culoarea oaselor poate oferi informaţii. Dacă acestea sunt foarte închise la culoare, aproape negre sau maro închis, acest lucru sugerează adesea că animalul a murit într-un mediu mlăştinos. Vorbim despre evenimente petrecute cu mii de ani în urmă, iar colorarea se datorează efectului nămolului. Am observat caracteristici similare la alte fosile descoperite în zonă. Deocamdată însă, aceasta rămâne doar o teorie de lucru", a adăugat Kirov.
Anterior, directorul Muzeului Regional de Istorie, Nikolai Nenov, a declarat pentru BTA că locuitorii din zonă au alertat autorităţile cu privire la descoperire, iar specialiştii de la Muzeul Eco al instituţiei au identificat iniţial o mandibulă inferioară, doi colţi şi ceea ce era probabil o coastă de mamut.
Nenov a spus că dovezile preliminare indicau faptul că rămăşiţele s-ar putea să nu fi fost transportate acolo de fluviu. Numeroase descoperiri similare au fost făcute anterior în zonă şi recuperate din sedimentele fluviului cu ajutorul echipamentelor de dragare. Descoperirea actuală este însă diferită, deoarece rămăşiţele au fost concentrate într-un singur loc, ceea ce ridică posibilitatea ca animalul să fi murit acolo.
Cercetătorii se așteaptă să facă noi descoperiri
Oamenii de ştiinţă au indicat anterior că zona ar putea conţine descoperiri similare. O ipoteză este că locul era, cu mii de ani în urmă, o mlaştină în care animalul şi-a găsit sfârşitul.
După conservare şi examinare, rămăşiţele vor fi expuse la Muzeul Eco cu Acvariu al Muzeului Regional de Istorie din Ruse, dacă starea lor va permite acest lucru.
Kirov a spus că o altă caracteristică interesantă a zonei o reprezintă copacii fosilizaţi, dintre care unii au o vechime de câteva milioane de ani.
"Cel mai des găsim fragmente de palmieri şi alte specii asociate ecosistemelor mlăştinoase, dar nu trunchiuri întregi. Sunt foarte deosebite - pot fi confundate uşor cu pietre obişnuite. Am avut odată un caz în care o companie implicată în lucrări de dragare a folosit un astfel de copac fosilizat pentru a sprijini o uşă, fără să îşi dea seama ce era. În cele din urmă, acesta a ajuns parte din colecţia muzeului", a spus specialistul.
