Jurnaliștii de la compania de media Nikkei xTech au demontat, piesă cu piesă, un robot umanoid G1 fabricat de compania chineză Unitree Technology și, după ce i-au studiat interiorul, au ajuns la o concluzie neaşteptată: Japonia, cândva o superputere a roboticii, probabil nu va reuşi să recupereze în scurt timp avansul Chinei în domeniul roboţilor umanoizi, scrie publicația Finance Big Go.
Nikkei xTECH a publicat pe 23 iulie un videoclip detaliat în care echipa sa a desfăcut complet un robot G1 al chinezilor de la Unitree.
Japanese technology media outlet #Nikkei xTECH disassembled a Chinese #humanoid #robot #Unitree G1 to examine its engineering and design. From screws and battery to its leg mechanism, the analysis offers a closer look at what powers the robot. The reporter concluded that… pic.twitter.com/kYBf1BaUy7
— Global Times (@globaltimesnews) July 26, 2026
Filmarea a stârnit rapid discuţii în cercurile de tehnologie și finanţe din ambele ţări. Inginerii și jurnaliştii japonezi au abordat procesul aproape ca pe o „lecţie de anatomie”, încercând să descopere, din fiecare şurub și fir, secretul din spatele progresului rapid al Chinei în robotică. Pe măsură ce demontarea avansa, însă, atitudinea lor iniţială de investigatori s-a transformat treptat într-o formă complexă de admiraţie.
„Inima” robotului: bateria care i-a uimit
Potrivit publicaţiei chineze Guancha.cn, care a citat conţinutul videoclipului, inginerii japonezi au lăudat în mod deosebit sistemul energetic al robotului. Ei au constatat că bateria folosită de G1 reuşeşte o miniaturizare uimitoare, păstrând în acelaşi timp o putere de ieşire foarte mare.
„Capacitatea bateriei de a rămâne atât de compactă, oferind în acelaşi timp o putere de ieşire atât de mare, este extrem de atrăgătoare”, a remarcat un inginer în filmare.
De ce contează asta? Pentru că un robot biped (care merge pe două picioare) are nevoie de multă autonomie și de forţă explozivă, toate înghesuite într-un corp cu spaţiu limitat. O baterie cu densitate mare de energie este exact criteriul care decide dacă un astfel de robot poate ieşi din laborator în lumea reală.
Specificaţiile oficiale ale Unitree confirmă observaţiile: G1 foloseşte o baterie cu 13 celule de litiu, de 9.000 mAh, detaşabilă rapid. Robotul întreg, cu tot cu baterie, cântăreşte aproximativ 35 de kilograme, are 1.320 mm înălţime și o autonomie oficială de circa două ore. Pentru a pune în mişcare simultan cele 23 de motoare din articulaţii într-un corp de asemenea dimensiuni, densitatea de putere a bateriei a fost primul lucru care a atras atenţia echipei japoneze.
„Muşchii și oasele”: glezna care imită piciorul uman
Dacă bateria este „inima” robotului, atunci motoarele din articulaţii sunt „muşchii și oasele” lui. Aici, designul picioarelor G1 a devenit punctul central al demontării japoneze. Inginerii au fost impresionaţi de structura gleznei, care nu este o simplă îmbinare rigidă, ci reproduce fidel mecanica mişcării gleznei umane, printr-un sistem complex de biele (tije metalice care transmit mişcarea).
„De la gambă până la talpă, cea mai distinctivă caracteristică este că mişcarea sa mecanică reproduce mişcarea unei glezne umane”, au analizat inginerii japonezi în timp ce demontau robotul.
Ei au descoperit că în gamba G1 sunt montate două motoare, fiecare acţionând câte două tije metalice legate de gleznă, într-o mişcare de du-te-vino. Şi mai important, designul foloseşte inteligent mai mulţi rulmenţi care, coordonaţi cu mişcarea bielelor, modifică dinamic unghiul gleznei. Asta face ca mersul robotului să fie mai natural și îi dă o rezistenţă foarte bună la şocuri și la teren accidentat.
„Structura motoarelor folosită la acest robot este demnă de remarcat; se vede din componentele de bază că nivelul tehnic este destul de ridicat”, au subliniat inginerii.
Aceste detalii se potrivesc cu specificaţiile oficiale: articulaţiile G1 folosesc rulmenţi industriali cu role încrucişate, iar motoarele sunt de tip sincron cu magneţi permanenţi, cu inerţie mică și viteză mare. Fiecare picior are şase grade de libertate (direcţii de mişcare): trei în şold, unul în genunchi și două exact în gleznă – corespunzând celor două motoare pe care japonezii le-au găsit în gambă.
Concluzia japonezilor: China a depăşit faza demonstraţiilor
Demontând componentă cu componentă, echipa niponă a ajuns la o concluzie unanimă: capacitatea Chinei de cercetare-dezvoltare în robotică a depăşit complet etapa în care se „arătau doar concepte”.
Designul foarte integrat, mecanica sofisticată de transmisie și actuatoarele performante realizate pe comandă arată că firmele chineze stăpânesc deja întregul lanţ tehnologic necesar pentru producţia de serie și utilizarea pe scară largă a roboţilor umanoizi.
Cifrele
Schimbarea se vede și în statistici. Potrivit raportului World Robotics 2025 al Federaţiei Internaţionale de Robotică (IFR), în 2024 s-au instalat la nivel global 542.000 de roboţi industriali, dintre care China a reprezentat 295.000 de unităţi – 54% din total, un record. În acelaşi an, producătorii chinezi și-au întrecut pentru prima dată rivalii străini pe piaţa internă, ajungând la o cotă de 57%, faţă de circa 28% cu un deceniu în urmă. Japonia rămâne a doua cea mai mare piaţă de roboţi industriali din lume, cu 44.500 de unităţi instalate în 2024, în scădere cu 4% faţă de anul anterior.
