Cei 700.000 de curieri ai JD.com, unul dintre cei mai mari giganți chinezi ai comerțului online, vor fi înlocuiți de roboți „mai devreme sau mai târziu”, a avertizat fondatorul companiei, Richard Liu, care a anunțat deja contracte cu circa 120 de școli pentru recalificarea angajaților în meserii precum repararea și întreținerea roboților. Declarația alimentează îngrijorarea factorilor de decizie din China, unde automatizarea rapidă amenință locurile de muncă ale celor mai vulnerabili lucrători, pe fondul unui șomaj în rândul tinerilor de 16,3%, scrie Financial Times.
Șeful uneia dintre cele mai mari companii de comerț electronic din China a avertizat că cei 700.000 de curieri ai săi vor fi înlocuiți de roboți „mai devreme sau mai târziu”, subliniind astfel amenințarea pe care automatizarea rapidă o reprezintă pentru o piață a muncii deja tensionată în această țară.
Richard Liu, fondatorul și președintele JD.com, a declarat că firma a semnat contracte cu aproximativ 120 de școli pentru a-și recalifica armata de curieri în vederea unor noi meserii, precum repararea și întreținerea roboților.
„În viitor, când roboții vor livra coletele, mai devreme sau mai târziu va veni o zi în care curierii practic nu vor mai fi necesari”, a spus Liu duminică, la forumul directorilor executivi din cadrul Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), desfășurat la Shenzhen. „Cu siguranță roboții vor livra coletele. Dar chiar nu vreau ca cei 700.000 de frați ai noștri să rămână fără hrană, fără slujbe.”
Liu nu a estimat când vor deveni livrările cu roboți o practică larg răspândită în China. Sunt însă în desfășurare mai multe proiecte-pilot, printre care roboți care livrează mâncare în aeroportul din Shenzhen, ducând mesele la pasagerii aflați la porțile de îmbarcare, și alții care pot circula cu trenurile de navetiști din acest centru tehnologic pentru a reaproviziona magazinele de proximitate, au relatat publicațiile chineze.
Comentariile vin pe fondul îngrijorării tot mai mari în rândul factorilor de decizie, care se tem că adoptarea rapidă a roboților în China amenință locurile de muncă ale celor mai vulnerabili lucrători din economie.
Numărul „lucrătorilor la zi” din China – angajați temporari care fac în general munci de tip „guler albastru”, precum munca în fabrici, șoferi de ride-hailing sau livrări – va ajunge anul acesta la 320 de milioane, față de 200 de milioane în urmă cu cinci ani, potrivit Centrului de Cercetare a Noilor Forme de Ocupare a Forței de Muncă din China. Lucrătorii „la zi” reprezintă circa 40% din totalul forței de muncă din mediul urban chinez.
Amenințarea reprezentată de roboți la adresa locurilor de muncă „guler albastru” – și de inteligența artificială la adresa pozițiilor „guler alb” – survine în condițiile în care guvernul a raportat în aprilie un șomaj în rândul tinerilor de 16,3%.
Liu a spus că meseriile de reparare a roboților vor deveni frecvente, „pentru că roboții sunt utilaje (...) și vor avea întotdeauna, la un moment dat, defecțiuni”. El a adăugat că tehnologia ar trebui „să facă viața oamenilor mai bună” și munca „mai interesantă”, în loc să „le ia oamenilor dreptul la muncă”.
Beijingul a acordat prioritate tehnologiilor de frontieră, precum robotica, în următorul său plan cincinal – documentul de politică emblematic aprobat oficial în martie. Planul Chinei plasează „robotica în centrul sistemului său industrial modern”, a precizat Federația Internațională de Robotică. „Scopul este de a-și orienta cercetarea în domeniul AI către aplicații fizice, cu roboții drept principali motoare ale creșterii economice.”
Factorii de decizie s-au străduit însă să-i liniștească pe lucrătorii „la zi” cu privire la sprijinul guvernamental. Wang Xiaoping, ministrul resurselor umane și securității sociale, a declarat în martie că guvernul „explorează modalități eficiente” de a extinde domenii precum acoperirea cu asigurări sociale pentru acești lucrători. De asemenea, urmărea apariția unor „noi profesii și meserii, precum antrenorii de inteligență artificială și piloții de drone”.
Human Rights Watch a cerut guvernului să protejeze drepturile lucrătorilor „la zi”, așa cum sunt prevăzute în convenția Organizației Internaționale a Muncii privind „munca decentă în economia de platformă”, pe care China a votat-o favorabil în această lună. Convenția cere ca lucrătorilor să li se permită libertatea de asociere. În China, sindicatele sunt obligate să se înregistreze la Federația Sindicatelor din Toată China, controlată de stat.
„Promisiunile pe hârtie vor însemna prea puțin dacă lucrătorii nu pot să se organizeze, să-și facă auzită vocea și să tragă la răspundere atât platformele, cât și guvernul”, a transmis Human Rights Watch.
JD.com este unul dintre cei mai mari retaileri online din China, concurând cu grupurile chineze Alibaba și Meituan, și operează platforma Joybuy în Marea Britanie, Franța, Germania și alte țări europene. Compania a fost listată la Nasdaq în 2014 și are o listare secundară la Hong Kong. În luna mai, Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată privind subvențiile străine în cazul ofertei de 2,2 miliarde de euro lansate de JD.com pentru retailerul german de electronice Ceconomy, în contextul în care UE adoptă o poziție mai fermă față de Beijing.
Ştiri video recomandate
