Un bărbat a găsit în albia secată a Dunării, lângă Visegrad, ceva ce părea a fi o simplă piatră ciudată, cu o formă perfect rotundă, și a anunțat muzeul din localitate. Specialiștii cred acum că obiectul ar putea fi un proiectil de catapultă vechi de câteva sute de ani, posibil chiar de 2.000 de ani, scrie Euronews.
Nivelul Dunării la Budapesta a scăzut săptămâna aceasta la un minim record, ajungând miercuri dimineață la doar 23 de centimetri. Precedentul record negativ, de 33 de centimetri, fusese înregistrat în 2018.
Până miercuri la prânz, nivelul apei a crescut ușor, la 25 de centimetri, însă autoritățile nu se așteaptă la o îmbunătățire importantă. În plus, Ungaria se confruntă cu al doilea val major de căldură din această vară.
Pe măsură ce Dunărea se retrage, porțiuni tot mai mari din albia fluviului ies la suprafață. Situația este atât de neobișnuită încât președintele Clubului Cicliștilor din Ungaria, Gábor Dezso Kurti, a reușit să meargă cu bicicleta pe albia Dunării de la Budapesta până la Vac.
În urmă cu câteva zile, un cititor Euronews a descoperit în albia fluviului, în apropiere de Visegrad, o piatră neobișnuită, aproape perfect rotundă, care i-a atras imediat atenția.
Seceta scoate la iveală epave și proiectile vechi de secole
Descoperirea a fost semnalată Muzeului Matyas Kiraly din Visegrad, iar primele observații arată că obiectul ar putea fi un proiectil de catapultă.
Directorul muzeului, arheologul Gergely Buzás, a declarat pentru Euronews că astfel de descoperiri nu sunt neobișnuite în zonă. Castelul Visegrád a fost bombardat cu sute de proiectile din piatră în timpul diferitelor asedii, iar muzeul păstrează deja mai multe obiecte asemănătoare.
Experții muzeului urmează să examineze piatra pentru a stabili dacă este într-adevăr un proiectil de catapultă.
Nu se poate stabili momentan cât de vechi de obiectul. Potrivit lui Buzas, astfel de proiectile au fost folosite cel puțin până în secolul al XVI-lea. Totuși, obiectul ar putea fi mult mai vechi, deoarece în zonă exista o fortificație încă din perioada romană, iar mașinile de război care aruncau pietre erau deja folosite la acea vreme.
Dacă se confirmă că obiectul este un proiectil de catapultă, acesta ar putea avea cel puțin 400 de ani și chiar până la aproximativ 2.000 de ani. În tot acest timp, este posibil să fi rămas pe fundul Dunării.
Descoperirea nu este un caz izolat. Săptămâna trecută, nivelul foarte scăzut al apei a scos la iveală și o epavă din Al Doilea Război Mondial, în apropiere de Mohacs.
Seceta continuă, iar ploile întârzie să apară
Programul european Copernicus de observare a Pământului prin satelit a publicat miercuri imagini din zona Cotului Dunării, unde a fost găsit proiectilul. Comparația dintre imaginile realizate pe 14 iulie 2025 și cele din 25 iulie 2026 arată o scădere evidentă a nivelului apei.
În această vară, Dunărea are mult mai puțină apă decât în aceeași perioadă a anului trecut. Bancuri de nisip au apărut în mai multe coturi ale fluviului, iar navigația a devenit foarte dificilă. Pe unele sectoare, navele de marfă și cele de pasageri nu mai pot circula, iar la Budapesta au fost introduse restricții pentru traficul fluvial.
Autoritățile ungare au declarat miercuri o stare de alertă sporită din cauza secetei. Potrivit oficialilor, în 66 dintre cele 84 de regiuni de gestionare a deficitului de apă, indicele de secetă a depășit de trei ori pragul stabilit prin lege. Asta înseamnă că aproximativ trei sferturi din țară se confruntă cu o lipsă severă de apă.
Valul de căldură început miercuri ar urma să atingă intensitatea maximă peste aproximativ o săptămână, când temperaturile din Budapesta ar putea ajunge la aproximativ 39 de grade Celsius.
O ușoară răcorire este așteptată abia spre sfârșitul săptămânii viitoare, însă chiar și atunci temperaturile maxime ar urma să rămână ridicate, între 31 și 33 de grade Celsius.
Situația nu este însă doar rezultatul unei perioade neobișnuit de secetoase. Potrivit unei analize World Weather Attribution publicate săptămâna trecută, secetele din Europa din acest an au fost provocate mai puțin de lipsa precipitațiilor și mai mult de temperaturile extreme.
Căldura puternică accelerează evaporarea apei din râuri, sol și vegetație mult mai rapid decât în mod normal. Cercetătorii au constatat că astfel de condiții, care favorizează evaporarea intensă, sunt acum de până la 80 de ori mai probabile decât înainte ca încălzirea globală provocată de folosirea combustibililor fosili să înceapă să influențeze semnificativ clima.
