Prețul cuprului a atins un nivel record, dar asta pare să reflecte mai mult o ofertă redusă și perturbări decât o creștere a creșterii globale. Electrificarea, investițiile în rețelele electrice și infrastructura legată de inteligența artificială susțin cererea, scrie CNBC. Astfel, prețul cuprului s-ar putea să nu fie un bun indicator al sănătății economice de data aceasta.
Cuprul a urcat joi la un nivel record, însă actuala creștere a prețului vine într-un context economic mai complicat, ceea ce face ca metalul, considerat mult timp un indicator de încredere al sănătății economiei mondiale și supranumit "Dr. Copper", să fie mai greu de interpretat.
Contractele futures pentru cupru din Statele Unite au urcat joi până în jurul valorii de 6,90 dolari pe livră, continuând avansul unui metal folosit pe scară largă în construcții, electronică, transporturi și, tot mai mult, în infrastructura necesară inteligenței artificiale. Ulterior, prețul a scăzut și a încheiat ședința sub maximul atins.
În trecut, creșterea prețului cuprului era considerată un semnal că activitatea economică mondială se accelerează. De această dată însă, recordul pare să reflecte mai degrabă o combinație de ofertă limitată, investiții masive în rețele electrice, incertitudini privind tarifele comerciale din SUA și o cerere tot mai mare generată de electrificare.
"La baza prețurilor ridicate ale cuprului se află cererea pentru centre de date și rețele electrice necesare pentru susținerea expansiunii rapide a industriei inteligenței artificiale", a declarat pentru CNBC William Osnato, director pentru cercetare și analiză a piețelor de mărfuri la Barchart. El a explicat că actuala creștere a cererii pentru cupru este "mai concentrată și nu reprezintă creșterea economică generalizată care susținea în mod tradițional cuprul".
Un alt factor important este oferta limitată. Exploatarea cuprului este costisitoare, iar dezvoltarea unei noi mine poate dura aproximativ zece ani, ceea ce limitează capacitatea producătorilor de a răspunde rapid unei cereri în creștere.
Michael Widmer, directorul diviziei de cercetare pentru metale de la Bank of America, a declarat pentru CNBC că actuala mișcare a prețului nu este determinată în principal de cerere, ci de problemele de ofertă.
Potrivit acestuia, producția minieră nu crește suficient, iar întreruperile de activitate au creat constrângeri suplimentare. Producția minieră a avut o evoluție slabă, în timp ce problemele din Chile, unul dintre cei mai importanți producători de cupru din lume, au accentuat presiunile. Ninsorile abundente, ploile și vânturile puternice au afectat operațiunile miniere din această țară.
La acestea se adaugă incertitudinile legate de tarifele americane în baza Secțiunii 232 și măsurile Chinei de limitare a disponibilității cuprului reciclat, care au contribuit la restrângerea ofertei globale în 2026. În iulie anul trecut, președintele Donald Trump a semnat un document prin care au fost introduse tarife de 50% pentru importurile anumitor produse semifabricate din cupru și produse derivate cu un conținut ridicat de cupru.
Cererea pentru metal a rămas solidă, dar este legată tot mai mult de procesul de electrificare decât de un boom economic generalizat.
În prima jumătate a acestui an, investițiile Chinei în rețeaua electrică au crescut cu 13% față de aceeași perioadă a anului trecut. Beijingul a anunțat recent și un plan ambițios de investiții de aproximativ 574 de miliarde de dolari pentru modernizarea infrastructurii energetice.
Creșterea de joi a venit și după ce Republica Democrată Congo a interzis oficial exporturile de concentrate de cupru și cobalt, într-o încercare de a încuraja procesarea acestor resurse pe plan intern.
William Osnato a mai explicat că problemele de aprovizionare îi determină pe consumatori să retragă metal din depozitele London Metal Exchange, ceea ce pune presiune suplimentară asupra pieței și contribuie la creșterea costurilor de rafinare.
Astfel, recordul atins de cupru nu mai poate fi interpretat simplu ca un semn al unei economii globale în expansiune. Prețul metalului reflectă în prezent mai ales tensiunile de pe partea de ofertă, investițiile masive în infrastructură electrică și centre de date, precum și schimbările structurale provocate de electrificare și dezvoltarea inteligenței artificiale.
