Antena 3 International News Candidatul principal în alegerile prezidențiale din Iran: sancționat de SUA, bănuit de uciderea a mii de opozanți, numit de adversari "ucigaș cu inima de piatră"

Candidatul principal în alegerile prezidențiale din Iran: sancționat de SUA, bănuit de uciderea a mii de opozanți, numit de adversari "ucigaș cu inima de piatră"

de Adrian Iclozan    |    18 Iun 2021   •   18:43
Candidatul principal în alegerile prezidențiale din Iran: sancționat de SUA, bănuit de uciderea a mii de opozanți, numit de adversari "ucigaș cu inima de piatră"
Sursa foto: hepta

Iranienii și-au votat, vineri, noul președinte iar dacă estimările anterioare scrutinului se mențin, acesta este Ebrahim Raisi, șeful sistemului judiciar și judecător șef al Curții Supreme de Justiție.

Raisi se află într-o situație atipică și de neinvidiat, fiind sub efectul sancțiunilor SUA.

El s-a impus ca principal candidat după ce autoritatea de validare electorală i-a eliminat din cursă majoritatea competitorilor.

Singura candidatură notabilă, care nu provine din cercurile conservatoare, a fost cea a lui  Abdolnaser Hemmati, fost guvernator al Băncii Centrale, care s-a prezentat în fața alegătorilor cu o platformă moderată.

Raisi, 60 de ani, este un apropiat al Ayatollahului Ali Khamenei, liderul religios suprem în Iran.

Analiștii situației politice din Iran spun că victoria i-ar pava lui Raisi calea către a deveni următorul lider suprem, în condițiile în care Khamenei are 81 de ani și există preocupări legate de succesorul acestuia.

Ebrahim Raisi, 40 de ani în slujba regimului iranian

Trecutul lui Ebrahim Raisi justifică perfect asocierea cu Ayatollahul Khamenei, istoricul său în materie de încălcarea drepturilor omului și de persecuții politice fiind binecunoscut, comentează CNN.

În 1988, Raisi a făcut parte dintr-un comitet format din patru membri, care a supervizat execuția a circa 5.000 de deținuți politici, mulți dintre aceștia fiind înmormântați în gropi anonime, potrivit asociațiilor de apărare a drepturilor omului.

În Iran și în afara lui este larg răspândită credința că Raisi nu-și părăsește țara decât rareori, de teama represaliilor sau a consecințelor internaționale pentru rolul său în reprimarea opoziției politice.

De fapt, sancțiunile impuse de SUA la adresa acestuia vizează tocmai contribuția sa la execuțiile din 1988 dar și implicarea în anihilarea așa-numitei Mișcări Verzi din Iran, din 2009, când numeroși protestatari au cerut îndepărtarea din funcție a președintelui de atunci al țării, Mahmoud Ahmadinejad.

Cariera lui Ebrahim Raisi, de la Revoluția Islamică și până în prezent

O analiză succintă a carierei lui Ebrahim Raisi arată că acesta a început să se afirme imediat după Revoluția Islamică din 1979, spun activiștii pentru drepturile omului.

La doar 20 de ani, a fost numit procuror, întâi în districtul Karaj, apoi în provincia Hamand, pentru ca în 1985 să fie promovat procuror adjunct al Teheranului. 

Din această poziție, a jucat un rol esențial în executarea a mii de deținuți ai opoziției politice, majoritatea bănuiți a fi membri ai organizației interzise a Mujahedinilor Poporului (MEK).

Raisi a negat că ar fi fost personal implicat în execuțiile din 1988 dar a lăudat, pe de altă parte, decizia autorităților de a continua uciderea opozanților în lipsa unui proces echitabil.

În 1989 Raisi a devenit procurorul-șef al Teheranului iar în 2004, adjunct al șefului sistemului judiciar.

Din 2019, este șef plin al sistemului iranian de justiție

ONG-urile și opoziția: Raisi, "un ucigaș cu inima împietrită, al cărui loc este în boxa acuzaților"

Shadi Sadr, director executiv al ONG-ului "Justiție pentru Iran", cu sediul la Londra, opinează că locul lui Raisi ar fi "în boxa acuzaților, nu la președinție".

"Simplul fapt că el conduce în momentul de față sistemul de justiție din Iran și candidează la președinție demonstrează nivelul de impunitate de care se bucură făptuitorii crimelor atroce în Iran", a comentat Sadr, potrivit Times of Israel.

Execuțiile politice din 1988 au rămas aproape subiect tabu chiar și în Iranul contemporan, arată sursa citată.

Cei mai mulți istorici și activiști pentru drepturile omului apreciază că au fost uciși atunci, din ordinul direct al liderului Revoluției Islamice, Ayatollahul Khomeini, între 4.000 și 5.000 de oameni.

Aripa politică a MEK, Consiliul Național de Rezistență din Iran (NCRI), susține că numărul celor asasinați s-ar apropia de 30.000.

Hossein Abedini, membri al NCRI, spune despre Raisi că este "un ucigaș cu inima împietrită și cu un istoric al represiunilor care se întinde pe 40 de ani".

Raportori ONU: Execuțiile din 1988 pot fi considerate crime împotriva umanității

Hadi Ghaemi, director executiv al Centrului Drepturilor Omului în Iran, cu sediul la New York, susține, la rândul său, că "Raisi este stâlpul unui sistem care încarcerează, torturează și ucide oamenii care îndrăznesc să critice politicile statului".

Anul trecut, șapte raportori speciali ai Națiunilor Unite au comunicat guvernului iranian că execuțiile din 1988 pot fi considerate "crime împotriva umanității" și au cerut o anchetă internațională în cazul în care Teheranul nu stabilește în mod ferm cine sunt responsabilii.

Într-un raport din 2018, Amnesty International a ajuns la o concluzie similară, identificându-l pe Ebrahim Raisi drept membru al "Comisiei Letale" de la Teheran, care a trimis mii de oameni la moarte în închisorile Evin (din Teheran) și Gohardasht (din districtul Karaj).

Foto: Miting al susținătorilor lui Ebrahim Raisi purtând portretul acestuia, Teheran, 14 iunie 2021

Ai imagini sau informaţii care ar putea deveni o ştire? Trimite-ne un mesaj la numărul 0744.882.200 pe Whatsapp sau Signal

×
x close