Capacitatea de a merge, de a evita obstacolele și păstrarea echilibrului sunt inflluențate de lipsa somnului. Asocierea acestora a fost evidențiată în urma unui nou studiu.
”Rezultatele arată că mersul nu este un proces automat şi că acesta poate fi afectat de lipsa somnului", a declarat autorul studiului, Hermano Krebs, profesor adjunct de neurologie la Facultatea de Medicină a Universităţii din Maryland.
”În mod ideal, toată lumea ar trebui să doarmă opt ore pe noapte, dar dacă nu putem, atunci ar trebui să compensăm cât mai mult şi cât mai regulat posibil", a adăugat Krebs, care este, de asemenea, cercetător ştiinţific principal la departamentul de inginerie mecanică al Institutului de Tehnologie din Massachusetts.
Până în prezent, cercetătorii credeau că mersul este un proces complet automatizat, corpul preia automat controlul cu puţin ajutor cognitiv, știind direcția în care omul dorește să meargă. Nu este chiar așa.
Creierul uman reacţionează la indicii vizuale sau auditive și ajustează mersul, încetinind sau accelerând, în funcție de necesitate. De exemplu, în cazul muzicii, este posibil să ajustăm pasul, pentru a ține ritmul, fără să ne dăm seama.
Potrivit studiului, recuperarea lipsei de somn durează mai mult decât am putea crede. „Conceptul că mersul este doar un proces automat nu este o poveste completă. Există o mulţime de influenţe care vin din partea creierului”, a explicat Krebs.
Adulții ar trebui să doarmă cel puțin șapte ore în fiecare noapte, pentru funcționarea optimă a creierului. Copiii au nevoie de o perioadă de odihnă de la nouă la 12 ore, iar adolescenții trebuie să doarmă până la zece ore pe noapre, potrivit Centrelor pentru controlul şi prevenirea bolilor din SUA.
Noul studiu a fost publicat în Scientific Reports și a cuprins studenţii cu lipsă cronică de somn de la Universitatea din São Paulo, Brazilia. Tinerii au purtat dispozitive de monitorizare a somnului timp de 14 zile, pentru a urmări perioadele de somn şi de trezire. În medie, studenţii au dormit în jur de şase ore pe noapte. Jumătate din grup a petrecut apoi o noapte întreagă fără să doarmă, înainte de a face un test, în care li s-a cerut să ţină pasul cu ritmul unui metronom.
„Trebuiau să îşi sincronizeze lovirea călcâiului cu ritmul şi am constatat că erorile erau mai mari la persoanele cu deprivare acută de somn", a declarat autorul studiului Arturo Forner-Cordero, profesor asociat la departamentul de mecatronică al Universităţii din São Paulo. „Erau în afara ritmului, ratau semnale sonore şi aveau performanţe, în general, mai proaste", a spus acesta.
Totodată, surprinzător, studenţii care au încercat să îşi reducă deficitul de somn prin dormitul în weekend-uri au avut performanţe ceva mai bune la test, au constatat cercetătorii. În plus, studiile au mai descoperit că schimbarea timpului obişnuit de somn-veghe cu 90 de minute - în ambele direcţii - ar putea creşte semnificativ şansele de a suferi un atac de cord sau o boală de inimă.
”Cu toate acestea, studiul reprezintă un mesaj important cu privire la necesitatea unui somn adecvat, în special pentru cei care lucrează în industrii în care munca în schimburi este frecventă sau în care un mers nesigur ar putea fi periculos,” au subliniat oamenii de știință.
”Compensarea somnului ar putea fi o strategie importantă. De exemplu, pentru cei care sunt privaţi de somn în mod cronic, cum ar fi lucrătorii în schimburi, medicii şi o parte din personalul militar, dacă îşi construiesc o compensare regulată a somnului, ar putea avea un control mai bun asupra mersului lor", a explicat Forner-Cordero.
