Născut în Germania, la Marktl am Inn, în data de 16 aprilie 1927, Ratzinger a crescut într-o familie obișnuită, în care tatăl era polițist iar mama, casnică.
După primii ani de viață în Marktl, și-a petrecut adolescența în Traunstein.
În ultimele luni ale celui de-al Doilea Război Mondial, Joseph Ratzinger a activat în serviciile auxiliare antiaeriene, fiind în același timp membru al Hitlerjugend, Tineretul Hitlerist.
Apartenența la organizație era ceva obișnuit pentru tinerii germani în perioada nazistă, însă acest element biografic avea să devină ulterior o sursă de acuzații și critici pentru viitorul papă.
Ratzinger a devenit preot la 29 iunie 1951, apoi și-a luat doctoratul în teologie cu o teză despre Sfântul Augustin și s-a calificat pentru a preda teologie cu o lucrare despre Sfântul Bonaventura.
A predat la universitățile din Freising, Bonn, Muenster, Tübingen și Regensburg.
În 1977, Paul al VI-lea l-a numit arhiepiscop de München, iar la 27 iunie l-a numit cardinal.
În 1981, Ioan Paul al II-lea l-a numit prefect al Congregației pentru Doctrina Credinței.
A fost președinte al Comisiei pentru pregătirea Catehismului Bisericii Catolice, vice-decan și apoi decan al cardinalilor.
Câți papi au demisionat înaintea lui Benedict
A fost ales Papă la 19 aprilie 2005, în al patrulea tur de scrutin. După mai puțin de opt ani, la 11 februarie 2013, Ratzinger și-a anunțat decizia surprinzătoare de a părăsi pontificatul.
Înainte de el, alți doi papi, Grigore al XII-lea, la 4 iulie 1415, și Celestin al V-lea, la 13 decembrie 1294, au mai făcut o astfel de alegere.
Înaintea lor, istoria începutului de mileniu II a mai consemnat două demisii: a lui Benedict al IX-lea, căruia succesorul său, Grigore al VI-lea, i-a dat bani pentru a renunța la pontificat, și a lui Grigore al VI-lea însuși, după mai puțin de doi ani în funcție.
S-au făcut multe speculații în legătură cu decizia Papei Benedict al XVI-lea, care și-a motivat-o oficial prin dificultatea de a-și îndeplini atribuțiile, având în vedere vârsta înaintată.
S-a spus atunci că demisia ar fi avut legătură cu scandalul preoților implicați în acte de pedofilie, pe care Benedict ar fi încercat să-l mușamalizeze.
La mulți ani după demisie, Benedict a recunoscut că a dat o declarație falsă în timpul unei anchete privind abuzurile sexuale din Biserica Catolică Germană.
Benedict invocă o "eroare editorială" pentru falsul din declarație
Confirmarea a venit de la secretarul său privat, care a menționat acest lucru într-o declarație publicată pe portalul Vatican News în ianuarie 2022.
Potrivit sursei citate, "Suveranul Pontif Emerit Benedict al XVI-lea a corectat o declarație-cheie cu privire la raportul privind abuzurile de la Munchen".
Contrar susținerilor sale anterioare, fostul papă a participat, pe vremea când era Arhiepiscop de Munchen, la reuniunea Ordinariatului din 15 ianuarie 1980.
În timpul întâlnirii, a fost menționat un preot din dieceza Essen care abuzase de băieți și care venise la München pentru terapie.
În cadrul acestei reuniuni nu s-a luat nicio decizie privind "misiunea pastorală" a preotului în cauză.
Benedict susține că greșeala din declarația sa "nu a fost făcută cu rea credință", ci a fost "rezultatul unei erori în prelucrarea editorială" a documentului.
Anterior, Papa emerit Benedict al XVI-lea fusese criticat dur într-un raport independent prezentat în Germania, care viza agresiunile sexuale comise asupra unor minori în Arhidioceza de Munchen şi Freising, pe care a condus-o între 1977 şi 1982.
Înainte să devină papă, cardinalul Joseph Ratzinger nu ar fi întreprins nimic pentru a exclude patru preoți bănuiți de violențe sexuale asupra unor minori, au acuzat autorii raportului mandatat de Biserica Catolică.
Foto: papa Benedict al XVI-lea într-o fotografie din 2005, în Alpii Italieni
