Într-o clădire aparent obișnuită din Oxford, o friptură sfârâie în tigaie, emanând același miros apetisant ca orice bucată de carne proaspătă. Dar această friptură nu a fost obținută prin sacrificarea unui animal. A fost creată în laborator, din celule prelevate de la vaci, cultivate într-un mediu controlat. Este produsul unei noi tehnologii alimentare, considerată de unii ca fiind revoluționară, de alții – controversată: carnea creată în laborator, scrie BBC.
Ce este carnea de laborator?
Spre deosebire de alternativele vegetale, precum burgerii din soia sau baconul din mazăre, carnea de laborator este carne adevărată, la nivel celular. Procesul începe cu prelevarea unor celule stem de la un animal viu. Acestea sunt apoi hrănite cu un amestec de nutrienți, crescute în bazine și dezvoltate până când ajung să formeze o masă musculară – carne în toată regula, dar fără sacrificarea animalului.
Pentru început, companii ca Ivy Farm Technologies, din Marea Britanie, își propun să producă burgeri și cârnați, produse mai simple și mai ieftine decât o friptură întreagă. Planul este să creeze carne tocată combinată, un amestec între carne cultivată și carne animală tradițională, pentru a reduce amprenta de carbon și a oferi un produs familiar consumatorilor.
O soluție pentru criza climatică?
Cererea globală de carne este în continuă creștere. Potrivit ONU, producția mondială a crescut de cinci ori din anii ’60 și a atins aproximativ 364 de milioane de tone în 2023. Însă acest apetit pentru carne vine cu un cost uriaș pentru planetă. Creșterea bovinelor, în special, este una dintre principalele surse de emisii de gaze cu efect de seră și consumă resurse enorme de apă și teren.
Soluția propusă de susținătorii cărnii cultivate este una elegantă: carne reală, fără sacrificii animale și fără emisiile aferente agriculturii tradiționale. Mai mult, procesul necesită mult mai puțin teren, ceea ce ar putea permite reîmpădurirea unor zone și restaurarea biodiversității.
Un viitor cu semne de întrebare
Totuși, nu toți sunt convinși că această tehnologie este „salvatoarea” planetei. Studiile privind impactul real asupra climei sunt puține și incerte, tocmai pentru că producția nu a ajuns încă la scară industrială. Un raport independent realizat de Universitatea Oxford arată că emisiile pot varia între 1,6 și 22 kg CO₂ per kilogram de carne produsă, în funcție de sursa de energie folosită și de eficiența procesului.
Mai mult, criticii atrag atenția că energia necesară pentru creșterea celulelor și procesarea produsului este una semnificativă, iar în absența unor surse verzi de electricitate, avantajul față de carnea clasică ar putea dispărea. De asemenea, procesul este unul ultra-procesat, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la sănătatea pe termen lung a acestor produse.
Unde este deja permisă?
În prezent, Singapore, SUA și Israel au aprobat vânzarea cărnii de laborator pentru consum uman. În aceste țări, produsele sunt oferite mai ales în restaurante de lux, în cantități limitate, din cauza costurilor mari și a producției reduse.
În Regatul Unit, Ivy Farm este prima companie care a depus o cerere oficială pentru autorizare. Dacă aprobarea va fi acordată, burgerii și cârnații cultivați ar putea ajunge în restaurante și supermarketuri în următorii ani.
Ce spun consumatorii
Primele reacții sunt pozitive, dar prudente. Mulți sunt curioși și deschiși ideii, mai ales dacă aceasta vine cu garanții privind gustul și siguranța. Totuși, un segment important al populației rămâne sceptic față de produsele ultra-procesate, indiferent de originea lor.
Pe de altă parte, unii văd în această tehnologie o nouă formă de inegalitate alimentară. Produsele sunt scumpe, dezvoltate în țări bogate, iar accesul pentru populațiile vulnerabile rămâne incert. Autorii studiului „Ultra-Processed People” atrag atenția că, în loc să încurajăm consumul de „piure proteic cultivat în cuve”, ar fi mai sustenabil – și mai sănătos – să reducem consumul global de carne, prin educație și politici alimentare echitabile.
Ştiri video recomandate
