Valurile de căldură extreme devin din ce în ce mai frecvente în Europa, lăsând milioane de oameni cu problema adaptării la temperaturile record și extrem de ridicate. Aerul condiționat este foarte rar în casele europene, iar mulți locuitori încearcă să combată canicula cu ajutorul ventilatoarelor, al compreselor cu gheață și al dușurilor reci. Însă Europa nu a abordat căldura în același mod ca Statele Unite, unde temperaturile sunt din punct de vedere istoric mai ridicate. În timp ce aproape 90% din locuințele din SUA au aer condiționat, în Europa procentul este de aproximativ 20%, scrie CNN.
Pe măsură ce schimbările climatice determină valuri de căldură mai severe și mai prelungite, care sosesc din ce în ce mai devreme, unii se întreabă de ce țările europene bogate au fost aparent reticente în a adopta aerul condiționat, mai ales că această căldură are un impact din ce în ce mai mortal.
O mare parte a motivului este că multe țări europene au avut, din punct de vedere istoric, puțină nevoie de răcire, în special în nord. Valurile de căldură au avut loc întotdeauna, dar rareori au atins temperaturile ridicate prelungite pe care Europa le îndură acum în mod regulat.
„În Europa pur și simplu nu avem tradiția aerului condiționat pentru că, până relativ recent, nu a fost o nevoie majoră”, a declarat Brian Motherway, șeful Biroului pentru Eficiență Energetică și Tranziții Incluzive din cadrul Agenției Internaționale a Energiei.
În mod tradițional, aparatele de aer condiționat au fost considerate un lux mai degrabă decât o necesitate, mai ales că instalarea și funcționarea lor pot fi costisitoare. Costurile energiei în multe țări europene sunt mai mari decât în SUA, în timp ce veniturile tind să fie mai mici.
Costul alimentării unui aparat de aer condiționat ar putea fi încă inaccesibil pentru mulți europeni.
Apoi, există problema arhitecturii.
Unele clădiri din țările mai calde din sudul Europei au fost construite pentru a rezista la căldură. Au pereți groși, ferestre mici care împiedică soarele să pătrundă în interior și sunt proiectate pentru a maximiza fluxul de aer. Acest lucru a contribuit la menținerea răcorii și a redus nevoia de răcire artificială.
În alte părți ale Europei, însă, locuințele nu au fost proiectate astfel.
„Nu am avut obiceiul să ne gândim cum ne răcorim vara. Este într-adevăr un fenomen relativ recent”, a spus Motherway.
Clădirile de pe continent tind să fie mai vechi, construite înainte ca tehnologia de aer condiționat să devină mainstream. În Anglia, care tocmai a trecut prin cea mai fierbinte lună iunie înregistrată vreodată, una din șase locuințe a fost construită înainte de 1900.
„Poate fi mai greu să dotezi casele mai vechi cu sisteme centrale de răcire, deși este departe de a fi imposibil”, a spus Motherway.
„Uneori, o problemă mai mare este birocrația”, a declarat Richard Salmon, directorul unei companii caare produce aparate de aer condiționat cu sediul în Marea Britanie.
„Autoritățile britanice vor respinge adesea cererile de instalare a aerului condiționat pe baza aspectului vizual al unității condensatoare exterioare, în special în zonele protejate sau în clădirile listate”, a spus el.
Există totuși și o perspectivă politică. Europa s-a angajat să devină „neutră din punct de vedere climatic” până în 2050, iar o creștere bruscă a numărului de aparate de aer condiționat va face și mai greu de îndeplinit angajamentele climatice.
Aparatele de aer condiționat nu sunt doar mari consumatoare de energie, ci și elimină căldura în exterior. Un studiu care a analizat utilizarea aparatelor de aer condiționat la Paris a constatat că acestea ar putea crește temperatura exterioară între aproximativ 2 și 4 grade Celsius. Acest impact este deosebit de sever în orașele în general dense ale Europei.
Unele țări au impus măsuri de limitare a aerului condiționat. În 2022, Spania a introdus reguli care stipulează că temperatura aerului condiționat din locurile publice nu trebuie setată sub 27 de grade Celsius pentru a economisi energie.
Atitudinile și preocupările legate de aerul condiționat în Europa se schimbă însă, pe măsură ce continentul devine un punct fierbinte din punct de vedere climatic, încălzindu-se cu o rată dublă față de restul lumii.
Continentul se confruntă cu o dilemă: să adopte aerul condiționat consumator de energie, cu impactul negativ asupra climei pe care îl aduce, sau să găsească modalități alternative de a face față viitorului său din ce în ce mai cald.
„Casele noastre trebuie să fie rezistente nu doar la frig, ci și la căldura din ce în ce mai brutală”, a declarat Yetunde Abdul, director la UK Green Building Council.
Există deja semne clare că utilizarea sistemelor de aer condiționat este în creștere în Europa, ca și în multe părți ale lumii. Un raport al AIE a constatat că numărul de unități de aer condiționat din UE va crește probabil la 275 de milioane până în 2050, cu mult peste cifra din 2019.
Salmon, de la compania de aer condiționat, spune că a văzut o creștere vertiginosă a cererii de aparate de aer condiționat.
„În ultimii cinci ani, solicitările din partea rezidenților s-au triplat. Acest val de căldură, în special, a făcut lucrurile să explodeze. Oamenii pur și simplu nu pot funcționa”, spune el.
Însă experții avertizează că aparatele de aer condiționat ar putea fi o ușurare rapidă de la temperaturile caniculare, însă acestea consumă energie, cea mai mare parte provenind încă din combustibilii fosili care încălzesc planeta.
„Utilizarea aparatelor de aer condiționat alimentate cu combustibili fosili crește poluarea care încălzește planeta, ceea ce, la rândul său, crește temperaturile, alimentând un cerc vicios de agravare a schimbărilor climatice”, a declarat Radhika Khosla, profesor asociat la Smith School of Enterprise and the Environment de la Universitatea din Oxford.
„Realitatea este că mentalitățile legate de aparatele de aer condiționat se vor schimba, fără îndoială, în Europa, pe măsură ce căldura extremă și impactul acesteia asupra sănătății crește”, a declarat Motherway de la IEA.
Provocarea va fi să se asigure că țările au reglementări stricte privind eficiența sistemelor de răcire pentru a reduce impactul lor potențial uriaș asupra climei.