Există un calcul pe care generația părinților noștri nu a fost nevoită să-l facă niciodată: cât costă, mai exact, să te îndrăgostești. Pentru tinerii de azi din marile orașe, răspunsul e descurajant. O cină în doi la New York poate ajunge la 130 de dolari. Un cocktail – 20. Două bilete la un spectacol – aproape 60. Adună transportul, hainele, abonamentul lunar la aplicația de întâlniri, și o singură seară trece lejer de 200 de dolari. Iar asta abia dacă persoana din fața ta se dovedește interesantă.
E motivul pentru care tot mai mulți tineri renunță pur și simplu. Peste jumătate dintre adulții necăsătoriți cu vârste între 22 și 35 de ani spun că lipsa banilor este cel mai mare obstacol în calea unei relații – nu lipsa de interes, nu lipsa de timp, ci pur și simplu faptul că nu-și mai permit. Specialiștii vorbesc deja despre o „recesiune a romantismului”: o generație care iese la întâlniri mult mai rar decât părinții sau bunicii ei la aceeași vârstă. Iar nicăieri paradoxul nu e mai crud decât la New York, un oraș unde, în cuvintele primarului Zohran Mamdani, „e scump să trăiești și e și mai scump să iubești”, dezvăluie un reportaj The New York Times.
Hein Htet Oo cunoaște bine interogatoriul.
O simplă convorbire de pus la punct lucrurile cu părinții lui – care s-au cunoscut pe la 20 și ceva de ani – se poate transforma rapid într-un tir de întrebări: „Ai aproape 30 de ani. De ce nu ai pe cineva? Când o să avem nepoți?”
Pentru Oo, care va împlini în curând 27 de ani la New York, toate astea par foarte îndepărtate. Și-a umplut timpul liber din facultatea de master muncind, disperat după bani ca să-și poată plăti mâncarea și chiria. A cheltuit 7.000 de dolari pe consultanță juridică pentru o cerere de azil, după ce a venit din Myanmar.
Și încă își caută stabilitatea financiară și profesională în propria viață; îi e greu să-și imagineze că ar putea-o susține și pe a altcuiva.
„Uneori mă întreb: «Fac oare ce trebuie? Chiar îmi trăiesc viața?»”, spune Oo. „Dar întâlnirile, întemeierea unei familii – lucrurile astea nici măcar nu pot fi pe lista mea, cu toate celelalte pe care le am de rezolvat”.
Întreabă orice specialist în relații și îți va spune: tinerii traversează o recesiune a romantismului. Ies la întâlniri mult mai rar decât o făceau părinții și bunicii lor la 20 și 30 și ceva de ani, arată sondaj după sondaj, ceea ce a dat naștere la tot felul de teorii și îngrijorări.
Dar pentru o generație care abia își începe viața de adult, o dilemă simplă devine tot mai evidentă: e greu să te arunci în lumea întâlnirilor în mijlocul unei economii sufocante, al unei piețe a muncii anemice și al costurilor tot mai mari.
Peste jumătate dintre tinerii adulți necăsătoriți – cu vârste între 22 și 35 de ani – spun că lipsa banilor este cel mai mare obstacol în calea întâlnirilor, potrivit unui proiect național de cercetare realizat de Wheatley Institute din cadrul Universității Brigham Young și de Institute for Family Studies.
Presiunea aceasta se poate simți deosebit de acut la New York. Când abia îți poți plăti chiria și facturile la energie, cinele de 130 de dolari, cocktailurile de 20 de dolari sau biletele de 28 de dolari la „Odiseea” se adună rapid.
„Cum se așteaptă cineva ca newyorkezii să găsească dragostea în momentul de față?”, l-a întrebat Jillian Hardeman-Webb, gazdă și producătoare la compania media Complex, pe primarul Zohran Mamdani, într-un interviu video de vara aceasta.
„Abia descoperi că persoana e enervantă – și deja ai cheltuit toți banii ăștia. Iar acum ești lefter”, a spus ea.
„E atât de scump să trăiești în orașul ăsta”, a răspuns Mamdani, în vârstă de 34 de ani și căsătorit. „E și mai scump să iubești în orașul ăsta”.
„Întâlnirile de aici sunt pur și simplu groaznice”
Nu a fost niciodată ușor să ai o viață amoroasă când ești strâmtorat cu banii.
Dar economia de azi se conturează ca un nou punct dureros pentru o generație care se chinuie deja să-și construiască relații. Mulți sunt epuizați de nesfârșitul dat cu degetul pe aplicații, frustrați de „situationship”-uri fără viitor și rupți de o deconectare socială larg răspândită.
Nu e neapărat că tinerii nu ar fi interesați de relații, arată sondajele. Dar pentru unii, faptul că ies mai rar la întâlniri a devenit unul dintre compromisurile vieții într-un oraș scump.
„Îmi doresc clar să mă căsătoresc și să am copii”, spune Grace Sakellariou, 27 de ani, singură și născută în Queens. „Dar mi se pare complet de neatins. Nici măcar nu-mi pot imagina cum aș putea plăti o nuntă”.
Sakellariou și sora ei geamănă, care locuiesc împreună în Astoria, au observat că tot mai mulți bărbați par să ceară împărțirea notei de plată – chiar și la a doua sau a treia întâlnire. „E descurajant”, spune ea. „Cred că ne-a blocat dezvoltarea faptul că totul e atât de scump”.
New York-ul ar părea un teren ideal pentru planuri ieftine – cu zeci de muzee gratuite, sute de spații verzi și o grămadă de evenimente cu costuri mici în fiecare weekend, aflate la doar 3 dolari distanță cu metroul non-stop. Iar în ultima vreme, unii tineri au început să prefere picnicurile în parc în locul experiențelor costisitoare.
Dar, în interviuri, alții au descris presiunea în toată puterea cuvântului venită din partea rețelelor sociale, într-un oraș care găzduiește mulți tineri profesioniști cu salarii de șase cifre.
Influencerii de pe TikTok dezbat dacă o întâlnire la cafea semnalează un efort minim. Pe Instagram, un creator de conținut și-a avertizat recent cei 1,3 milioane de urmăritori că niciun bărbat cu o avere netă sub 100.000 de dolari nu ar trebui să aibă voie să iasă la întâlniri.
Cheltuiala medie pentru o seară de întâlnire în cazul americanilor din Gen Z depășește 200 de dolari, incluzând transportul și pregătirea, potrivit unui sondaj al BMO Financial Group.
Brian J. Willoughby, profesor la Universitatea Brigham Young care studiază fenomenul întâlnirilor, spune că le poate fi greu altor generații – care adesea se cunoșteau prin rețelele de familie, în spații religioase sau în baruri – să înțeleagă cât de mult mai complicat a devenit dansul întâlnirilor de azi.
„E cam așa: «Cât timp am petrecut derulând pe telefon ca să găsesc persoana asta? Îmi fac griji pentru cină, dar mai am și abonamentul de 30 de dolari la Hinge, hainele, toate celelalte lucruri»”, spune el.
Un absolvent de inginerie software de 24 de ani, subocupat, din Long Island City, a recunoscut într-un interviu că se simțea nedemn de a fi dorit, în timp ce câștiga abia peste salariul minim.
O tânără de 18 ani, proaspăt admisă la facultate, din Astoria, s-a plâns de costul conexiunii chiar și ca adolescentă. Biletul pentru a merge la balul de absolvire al liceului ei public, împreună cu partenerul, a costat 375 de dolari – și asta înainte de rochie.
Iar o tânără de 27 de ani din Upper East Side a povestit o seară recentă în care partenerul ei de întâlnire a spus că își uitase portofelul, dar a jurat că îi va da banii înapoi.
Nu a mai auzit niciodată de el.
„Întâlnirile de aici sunt pur și simplu groaznice”, spune femeia, Shannon O'Neil. „Îngrozitoare”.
Taxa pe singurătate
Pentru unii tineri adulți se conturează o mare dilemă bugetară: mulți au disperată nevoie de un partener ca să răzbată în fața economiei. Dar se chinuie cu investiția financiară inițială necesară pentru a găsi unul.
Să luăm Manhattanul, cel mai scump district. Newyorkezii care împart un apartament cu o cameră pot economisi peste 25.000 de dolari pe an la chirie atunci când locuiesc cu un partener – cea mai mare diferență din țară, potrivit unei analize recente realizate de StreetEasy pe baza chiriilor mediane cerute.
Iar dacă chiria e împărțită, e mult mai ușor să-ți plătești datoria de student, să strângi bani pentru o casă sau să-ți asumi acel mare risc profesional – să-ți schimbi jobul, să pornești o afacere sau să mergi la master.
Tocmai de aceea Benjamin Goldman, economist specializat în muncă și sector public la Universitatea Cornell, se întreabă: ce-ar fi dacă scăderea ratelor întâlnirilor și ale căsătoriilor ar explica măcar o parte din angoasa economică pe care o resimt atât de mulți oameni de 20 și 30 și ceva de ani în New York și în alte orașe?
„E o piesă din tot acest tablou care a fost prea puțin discutată”, spune Goldman.
Cu toate acestea, dificultățile amoroase ale acestei generații se întind cu mult dincolo de economie.
Tinerii adesea nu au încredere în ei când vine vorba să invite pe cineva în oraș sau să pună în practică alte abilități relaționale de bază. Mulți sunt de acord că întâlnirile în sine au devenit mai grele. Iar în interviuri, unii și-au legat greutățile de martie 2020, când viața lor socială din facultate – locul unde s-ar fi putut cunoaște părinții lor – a fost dată peste cap de pandemia de coronavirus.
„Sunt o mulțime de probleme care țin și nu țin de controlul generației noastre”, spune Josh Timmins, un tânăr de 25 de ani care plănuiește să înceapă facultatea de drept anul viitor și se mută la Brooklyn dintr-o zonă din nordul statului. A fost copleșit de muncă, iese mai rar pentru că vreo câteva băuturi pot costa 40 de dolari și simte că aplicațiile de întâlniri „sunt cam lipsite de suflet”.
„E greu să găsești o conexiune adevărată”, spune el.
Iar chiar și oamenii aflați în relații de lungă durată resimt povara prețurilor tot mai mari.
Daniel Rosen, 27 de ani, locuiește în West Harlem cu partenera lui și câștigă bine ca inginer software. Dar ies în oraș mult mai rar decât atunci când au sosit din Seattle, în urmă cu doi ani.
Perspectiva unei note de plată de 150 de dolari sau mai mult pentru două feluri principale, două băuturi, un aperitiv și bacșiș a devenit, în cele din urmă, „prea scumpă ca să o justifici, când aș putea găti acasă”.
În ziua de azi, spune el, „serile drăguțe de întâlnire nici măcar nu mai au loc o dată pe lună”.
