Natto, alimentul japonez din soia fermentată, cu o aromă foarte puternică, devine din ce în ce mai popular în întreaga lume, transmite AFP, potrivit Agerpres.
Această leguminoasă extrem de nutritivă, fermentată cu bacterii, rămâne un aliment de bază al micului dejun tradiţional japonez, dar mirosul său înţepător, textura vâscoasă şi gustul acru de drojdie proaspătă provoacă diferite reacţii în rândul celor care o încearcă.
„La început mi s-a părut puţin ciudat”, a declarat Wesley Smith, un turist american, în timpul prânzului la un restaurant din Tokyo care oferă natto la cerere. Pentru cei mai perseverenţi, aceste leguminoase brun-gălbui şi moi „devin o delicatesă, ca o brânză tare, pentru că, ştiţi, brânza poate mirosi a şosete murdare!”, adaugă Smith, în vârstă de 47 de ani.
Exporturile de natto din japonia s-au triplat
În ultimii ani, natto s-a alăturat unei serii de alimente fermentate, de la kimchi (varză coreeană) la kombucha (ceai fermentat), a căror popularitate a explodat la nivel mondial. Se crede că un consum regulat al acestei gustări bogate în fibre şi proteine stimulează sistemul imunitar, îmbunătăţeşte digestia şi creşte densitatea osoasă.
Conform celor mai recente statistici, exporturile japoneze de natto s-au triplat după 2017, ajungând la 5.248 de tone în 2025, China şi Statele Unite fiind în frunte.
În Los Angeles, Kenji Suzuki, proprietarul restaurantului japonez Suehiro, este mulţumit de numărul tot mai mare de clienţi non-japonezi care îndrăznesc să încerce acest fel de mâncare neobişnuit.
„Tot mai mulţi oameni au vrut să-l încerce să vadă dacă este într-adevăr atât de rău cum spunea lumea”
„Când reţelele de socializare au început să vorbească despre natto şi statutul său de "superaliment", tot mai mulţi oameni au vrut să-l încerce pentru a vedea dacă este într-adevăr atât de rău pe cât spunea toată lumea”, a declarat Kenji Suzuki. „Unora nu le place, dar alţii îl adoră”, a adăugat proprietarul de restaurant.
Pe lângă presupusele sale beneficii pentru sănătate, natto este apreciat şi în Japonia pentru preţul său.
Un set de trei caserole de natto, fiecare cântărind între 40 şi 50 de grame, se vinde în general cu aproximativ 100 de yeni (0,50 euro). Fiecare porţie vine cu pachete mici de muştar şi sos de soia.
Dar nici măcar acest campion al opţiunilor economice nu a scăpat de un „val de creşteri de preţuri”, a declarat Yoshihiro Noro, fost preşedinte al Federaţiei Cooperativelor Natto din Japonia. El atribuie creşterea preţurilor lipsei de naftă, un produs secundar petrolier utilizat în producţia caserolelor, o consecinţă a războiului din Orientul Mijlociu.
„Puţine alimente pot fi numite "superalimente" şi sunt la fel de sănătoase ca natto”
Totuşi, Yoshihiro Noro vede această creştere a preţurilor ca pe o oportunitate pentru natto de a-şi pierde imaginea de „hrană pentru săraci”.
„Puţine alimente pot fi numite "superalimente" şi sunt la fel de sănătoase ca natto”, spune bărbatul în vârstă de 72 de ani, care conduce o afacere de familie.
Noro crede că a găsit cheia succesului cu Kamakurayama Natto, descris ca fiind „extrem de fibros”, dar fără „miros sau amărăciune”.
În fabrica sa de la vest de Tokyo, angajaţii în echipament de protecţie spală, aburesc şi apoi pulverizează generos boabele de soia cu bacterii. Maşinile ambalează apoi cu grijă boabele în tăvi înainte de un proces de fermentare de 18 ore.
De aproximativ trei ori mai scump decât media, soiul Kamakurayama Natto a obţinut, în ultimii ani, comenzi internaţionale, în special din Hong Kong, Shanghai, Singapore şi chiar Norvegia.