Există o superstiție obişnuită ca oamenii să bată cu degetele pe o bucată de lemn pentru a-și aduce norocul sau pentru a alunga ghinionul din viaţa lor.
Etnologii au descoperit o legătură între protecția care este oferită de natură și acest obicei. Potrivit acestora, este vorba despre un adevărat ritual de protecție, nu doar despre o banală superstiţie.
A bate în lemn este o expresie foarte utilizată, însă puţini sunt cei care ştiu care este originea acesteia şi a superstiţiei pe care o exprimă.
Citeşte şi: Motivul pentru care femeile nu au voie în Sfântul Altar: ”Ar putea părea misoginism, dar nu e chiar așa!”
Obiceiul de a bate în lemn şi la alte popoare
Obiceiul de a bate în lemn ar proveni de la păgâni, care obișnuiau să cheme în ajutor spiritele care locuiesc în copaci pentru a alunga ghinionul sau pentru a practica recunoștința. Între timp, creştinii au legat acest obicei de a bate în lemn de lemnul crucii de la răstignirea Mântuitorului Iisus Hristos, scrie history.com
De-a lungul timpului, expresiei a bate în lemn, i s-a atribuit o valoare magică. Gestul de a bate în lemn are scopul de a alunga spiritele rele sau de a anihila o profeţie nefavorabilă.
De pildă, în Grecia, acest obicei de a bate în lemn se leagă de împrejurările în care auzi pe cineva spunând un lucru rău si atunci se face gestul indicat de expresia apotropaică, astfel încât să nu se manifeste răul.
Obiceiul de a bate în lemn există şi în Bosnia și Herțegovina, Muntenegru şi Croația. Se face acest gest atunci când se spune ceva pozitiv sau afirmativ despre cineva sau ceva, cu scopul ca acel lucru bun să nu se schimbe.
Bulgarii, de exemplu, bat în lemn pentru protecția împotriva răului, nu pentru a atrage norocul. În cazul în care aceştia nu au la îndemână un obiect din lemn, bat cu degetele în cap şi cu aceeaşi mână se trag de lobul urechii spunând: “Dumnezeu ne păzeşte!” şi “Fie ca diavolul să nu audă!”. La fel fac şi turcii, spunând: “Dumnezeu să mă păzească de acel lucru!”
Spaniolii, de pildă, bat în lemn pentru ca o situaţie favorabilă să continue şi obişnuiesc să spună: “Toată săptămâna a fost bine (bat în lemn) sfârşitul de săptămână va fi la fel!”.
În Israel, oamenii bat în lemn în timp ce rostesc “Fără ochiul rău!”, atunci când cineva spune lucruri bune care i s-au întâmplat lui sau altcuiva, astfel încât acestea se vor repeta şi, în acelaşi timp, se previne invidia.
Totodată, bărbații din China Antică se protejau de dușmani atunci când se așezau pe un pilon de lemn din structura casei. În Asia, oamenii obișnuiau să bată în lemn pentru a proteja casa și pentru a scăpa de invidia dușmanilor.
Credinţe populare legate de acest obicei precreştin
Cercetătorul Antonescu Romulus vorbește în Dicționarul de simboluri şi credinţe tradiţionale româneşti despre semnificaţia lemnului în tradiţia populară românescă.
"Alegerea și tăierea lemnului din pădure, destinat construcției caselor, nu se face oricum: oamenii se feresc să aducă lemn luat din locuri prea întunecate, tăierea trebuie făcută pe lună-plină, când calitățile lemnului sunt depline, iar transportul lui acasă se face în zile de frupt, considerându-se că acestea ar fi zile faste, în plus, în unele sate, jugul carelor este împodobit cu ramuri de brad și panglici colorate.
Din Ţara Oltului vine o altă superstiţie din moşi strămoşi legată de lemn. Înainte de a-și duce lemnele tăiate de la pădure în sat, în vederea construirii unei case noi, omul lasă pe loc, din primele lemne pe care le-a tăiat, câte unul zicând: ăsta e pentru foc, al doilea pentru apă, al treilea pentru trăsnet, al patrulea pentru voia lui Dumnezeu etc., sperând că astfel va îmbuna spiritele rele ale pădurii.
Lemnul atins de trăsnet nu mai trebuie folosit în construcții, cu deosebire la case, potrivit unei tradiţii din zona Transilvaniei.
În Muntenia se mai spune că, dacă îi merge cuiva rău într-o casă, chiar și după ce a săvârșit slujbe religioase de protecție, este bine să ia lemn de la casa învecinată în partea stângă și de la cea din partea dreaptă și să-și afume propria casă de trei ori.
În Suceava se spune că, după ce se scoate pâinea din cuptor, gospodina aruncă în locul ei o bucată de lemn sau un smoc de paie, crezând că astfel își netezește cărări în Rai.
Se crede că, dacă vaca sau oaia, care sunt foarte aproape de momentul fătării, reușesc să sară peste trunchiurile sau penele din prejma unui lemnar, fătul acestora nu va trăi.
Cine sare de trei ori, înainte și înapoi, peste un butuc va avea noroc la munca în păduri și în livezi.
În Maramureș, intrarea tinerei neveste în categoria femeilor este însoțită de unele practici și credințe; astfel, în prima zi de lucru după nuntă, ea trebuie să taie o bucată de lemn dintr-o singură lovitură cu securea, în credința că astfel va naște ușor, și să toarcă un caier de lână, ca să fie „gazdă”, adică să aibă belșug în casă.
În Suceava, este semn de secetă pentru cel care visează grămezi de lemne; va întâmpina o mare pagubă cel care se visează ținând lemne în brațe.", scrie etnologul Antonescu Romului în Dicţionarul de simboluri şi credinţe tradiţionale româneşti.
