Din dieta întregii familii trebuie să facă parte legumele şi fructele proaspete, cereale integrale bogate în fibre, proteinele de natură superioară din pește şi lactate fermentate (chefirul, sana, laptele bătut).
Dieta zilnică ar putea să fie împărțită în 3 mese principale şi două gustări de fructe, iar între mese să se consume din abundență lichide care hidratează: apă şi ceai neîndulcit.
Gustarea de fructe de dimineață poate fi formată din fructe mai dulci, cu indice glicemic superior, iar cea de după amiază din fructe mai acre.
Și mișcarea joacă un rol esențial în activarea metabolismului şi, de aceea, măcar activităţile fizice de rutină (mers pe jos, urcat scări, plimbare în parc, bicicleta, role) trebuie practicate.
Femeile simt nevoia să scape de kilogramele nedorite mai mult decât bărbații
Femeile resimt cel mai acut cele câteva kg depuse după zilele de Paste şi nevoia de revenire la siluetă şi la garderoba de birou implică o strategie clară şi rapidă a stilului de viață după zilele de Paște.
Hidratarea este ingredientul cheie care menţine echilibrul hidric şi termic al corpului. Dieta trebuie să conţină alimente uşoare, bogate în nutrienţi şi sărace în grăsimi: carne de peşte, ou fiert, brânză nesărată, salate din legume cu frunze verzi, fructe proaspete şi cantităţi limitate de pâine cu secară.
Micul dejun poate fi format din cereale integrale, fructe proaspete şi ceai sau cafea. Gustarea de fructe de dimineaţă poate fi formată din prune uscate, mere, pere, o banană, iar cea de după amiază din mere sau căpșune.
Prânzul poate să conțină pește gătit dietetic (la grătar sau la cuptor), o salată de legume proaspete, câteva linguri de orez integral gătit la abur, un lactat fermentat şi ceai de plante cald.
Cina poate să fie o salată cu brânză dulce şi câteva migdale crude şi iaurt.
Alimentele condimentate (iuţi şi sărate) trebuie şi ele limitate.
Bărbații au nevoie de proteine
Proteinele sunt substanţele cu rol structural, ajută ţesuturile să crească şi să se regenereze, iar bărbaţii au nevoie de mai mult de 1 g de proteină per kg corp per zi.
Micul dejun poate să conţină alimente bogate în proteine, dar şi carbohidraţi complecşi cu fibre. Proteinele pot fi luate din carne, ouă, lactate sau soia. Fibrele pot fi găsite în pâine cu secară/integrala/graham.
Fructele de sezon sau cele oleaginoase pot fi consumate la gustări.
Prânzul poate să conţină o supă sau o ciorbă de legume, carne de curcan sau peşte gătite dietetic, salată de vară cu lămâie şi ulei de măsline, cartof copt, lactate.
Cina poate să fie formată din brânzeturi nesărate (caş, urdă), legume la grătar sau salată asortată, branza dulce, pâine cu secară sau mămăliguţă şi iaurt.
Copiii nu trebuie să aibă diete restrictive
În ceea ce priveşte copiii, aceştia nu trebuie supuşi la diete restrictive pentru că au organismul în creştere şi au nevoi nutriţionale crescute, însă sunt necesare câteva reguli pentru a avea un echilibru nutriţional.
Este necesară limitarea numărului de calorii provenite din lichidele pe care le consumă copilul. Mulţi copii beau zilnic prea multe sucuri de fructe şi lichide carbogazoase.
Evitarea meselor frecvente de tip fast food este de asemenea o necesitate.
Atenția trebuie dată mărimii porțiilor consumate la fiecare masă.
O problemă comună a copiilor care cresc excesiv în greutate este faptul că sunt hrăniţi cu porţii mai mari decât necesarul real. Ideal ar fi să fie o prioritate încurajarea activităţii fizice zilnice: plimbări cu părinţii sau bunicii, joaca afară din casă, mersul pe bicicleta/role, practicarea sporturilor în echipă.
Limitarea timpului acordat televizorului şi calculatorului şi evitarea consumului de alimente în timpul acestor activităţi ajută la obţinerea unei siluete zvelte a micuţului nostru.
