Complexul arhitectural din jurul și de sub Hagia Sofia nu încetează să uimească. Șase spații subterane, nouă tuneluri și aproape 3.000 de tone de pământ dezvăluie fațete necunoscute ale istoriei monumentului, relatează Euronews.
Sub Hagia Sofia iese treptat la iveală o lume subterană, necunoscută până acum. Galerii, rețele vechi de apă și vestigii arhitecturale, care ar putea data dintr-o perioadă anterioară construcției actualei clădiri, în secolul al VI-lea, sunt descoperite în timpul lucrărilor de restaurare a monumentului istoric.
Până acum au fost curățați 420 de metri de tuneluri subterane, iar autoritățile turce iau în calcul deschiderea unora dintre ele pentru vizitatori, ceea ce ar oferi o nouă perspectivă asupra istoriei Constantinopolului bizantin.
Amploarea și importanța lucrărilor au fost prezentate de ministrul turc al Culturii și Turismului, Mehmet Nuri Ersoy, care a coborât în spațiile subterane ale Hagiei Sofia, însoțit de oamenii de știință implicați în programul de restaurare.
Postul de televiziune turc CNN Türk a difuzat pentru prima dată imagini cu galeriile subterane și cu lucrările din zone care au rămas timp de secole acoperite de pământ și de alte materiale.
Potrivit datelor făcute publice de ministrul turc, aproape 3.000 de tone de materiale de umplutură au fost îndepărtate din două zone ale monumentului, Grădina Vizirului și grădina de vest, iar cercetările au identificat șase spații subterane și nouă tuneluri.
Lucrările fac parte din amplul program de întreținere și restaurare a Hagiei Sofia, pe care autoritățile turce îl descriu drept cel mai mare din perioada Republicii Turcia.
Urmele unei epoci mai vechi
Una dintre cele mai importante descoperiri a fost făcută într-o structură funerară subterană, cunoscută drept spațiu funerar săpat în stâncă sau monument funerar subteran (hipogeu), în zona Grădinii Vizirului.
Acolo, lucrările de curățare și excavare au scos la iveală straturi arhitecturale aflate la o adâncime mai mare decât nivelul cunoscut până acum al pardoselii. Oamenii de știință analizează dacă acestea aparțin unei perioade anterioare actualei clădiri a Hagiei Sofia.
După cum a explicat Mehmet Nuri Ersoy, lucrările au coborât cu 1,5 metri sub nivelul pardoselii acoperite cu noroi, dezvăluind urmele unei faze de construcție mai vechi.
Descoperirea prezintă un interes istoric deosebit, deoarece actuala biserică Hagia Sofia a fost construită în timpul împăratului Iustinian, între 532 și 537, pe locul unor biserici creștine mai vechi.
Deocamdată însă nu a fost anunțată o datare sigură a vestigiilor descoperite recent. Ipoteza potrivit căreia acestea ar fi anterioare actualei biserici rămâne un subiect de cercetare științifică.
O rețea subterană cu nouă tuneluri
În grădina de vest a Hagiei Sofia au fost identificate șase spații subterane diferite, legate între ele prin nouă tuneluri.
Potrivit ministrului turc, trei dintre aceste spații au fost, cel mai probabil, părți subterane ale vechiului atrium, curtea legată de complexul clădirii.
Cercetările continuă și în alte zone, unele dintre ele având forma unor coridoare alungite, cu o lățime cuprinsă între 4 și 4,8 metri.
Din cele nouă tuneluri, șapte au fost deja curățate de materialele de umplutură, iar în celelalte două continuă lucrările de inventariere și documentare.
Lungimea totală a porțiunilor curățate ajunge la 420 de metri.
Cel mai lung tunel măsoară 180 de metri și prezintă un interes arheologic deosebit, deoarece oamenii de știință analizează dacă ar putea avea legătură cu așa-numitul Drum Roman al Constantinopolului.
Această galerie se întinde paralel cu fațada Hagiei Sofia, din zona din fața Medresei Fatih spre intrarea vizitatorilor, cu o pantă de aproximativ 3%.
Posibila sa legătură cu rețeaua istorică de drumuri a capitalei bizantine este un alt domeniu de cercetare, iar deocamdată funcția originală exactă a tunelului nu a fost confirmată.
Rețeaua ascunsă de apă a Constantinopolului
Potrivit evaluărilor oamenilor de știință, tunelurile subterane ale Hagiei Sofia făceau parte dintr-un sistem mai amplu de gestionare a apelor din Constantinopolul istoric.
Unele porțiuni par să fi servit la distribuirea apei și la evacuarea apei de ploaie, funcții esențiale pentru protecția și folosirea zilnică a unui complex arhitectural atât de mare.
Descoperirea lor face posibilă o analiză mai atentă a infrastructurii tehnice dezvoltate în jurul Hagiei Sofia de-a lungul diferitelor perioade din istoria sa.
În același timp, lucrările nu se limitează la curățarea tunelurilor. Ele includ reparații ale bolților, stabilizarea zidăriei și consolidarea porțiunilor care au suferit deteriorări.
Într-unul dintre spațiile subterane, lung de 56 de metri, au fost deja reparate deteriorările structurale pe o porțiune de 18 metri. Alte tuneluri sunt consolidate cu elemente din oțel inoxidabil, pentru a le asigura stabilitatea structurală.
Galeriile subterane, deschise vizitatorilor
Dincolo de importanța arheologică și istorică a lucrărilor, guvernul turc analizează acum și modul în care unele dintre spațiile subterane ar putea deveni zone accesibile ale Hagiei Sofia.
Mehmet Nuri Ersoy a anunțat că se pregătește un plan special pentru prezentarea structurilor subterane, cu protecția monumentului și siguranța vizitatorilor drept condiții esențiale.
Nu s-a stabilit încă ce porțiuni ar putea fi deschise publicului și nici nu a fost anunțat un calendar.
Un alt aspect analizat de specialiști este dacă rețeaua subterană ar putea fi folosită pentru îmbunătățirea ventilației monumentului.
Potrivit evaluărilor tehnice prezentate de ministru, deschiderea subterană existentă poate acoperi în prezent doar 3,6% din necesarul de ventilație al Hagiei Sofia. Studiile viitoare vor analiza dacă unele dintre galeriile istorice ar putea contribui la un sistem modern de alimentare cu aer proaspăt, fără a le modifica caracterul arhitectural.
Istoria de sub istorie
Hagia Sofia, care domină centrul istoric al Constantinopolului de aproape cincisprezece secole, rămâne în continuare subiect de cercetare arheologică și arhitecturală.
Noile investigații îndreaptă acum atenția spre părțile mai puțin cunoscute ale monumentului, aflate sub nivelul solului, unde diferitele faze de construcție și infrastructura vechiului Constantinopol au rămas în mare parte ascunse privirii.