Dragobete 2021. Legende și superstiții despre Ziua Îndrăgostiților la români

de Georgiana Adam    |    22 Feb 2021   •   12:03
Dragobete 2021. Legende și superstiții despre Ziua Îndrăgostiților la români Hepta

Ziua de 24 februarie marchează sărbătoarea iubirii la români. Aceasta anunţă momentul în care întreaga natură renaşte, păsările se împerechează şi îşi caută cuiburi. Despre toţi cei care nu doreau să sărbătorească de Dragobete, se spunea că vor rămâne singuri tot restul anului.

Dragobetele este considerat fiul Babei Dochia şi deschizătorul primăverii, patron al dragostei şi bunei-dispoziţii pe plaiurile româneşti. Asemănător lui Eros sau Cupidon, Dragobetele era un bărbat chipeş şi neastâmpărat.

Dragobetele este un duh al pădurii care, într-o anume zi a începutului de primăvară, ia chip de flăcău neasemuit de frumos şi hălăduieşte prin codri, "după fetele şi femeile ce profanează lucrînd ziua-i consacrată" pentru a le pedepsi.

Sărbătoarea de pe 24 februarie anunţă momentul în care întreaga natură renaşte, păsările se împerechează şi îşi caută cuiburi. Asta arată și celelalte denumiri ale sărbătorii: “Năvalnicul”, "Ioan Dragobete", "Dragostiţele", "Şantion de primăvară", "Logodnicul Păsărilor", "Cap de primăvară" sau "Cap de vară întâi", dar şi "Dragomiru-Florea" sau "Granguru". În unele tradiţii este numit şi cumnat cu eroul vegetaţional Lăzărică.

"Despre Dragobete se crede că este un protector al păsărilor, fiind o sărbătoare strâns legată de fertilitate, fecunditate şi de renaşterea naturii. Această sărbătoare marca revigorarea naturii şi nu numai, ci şi a omului care, cu aceasta ocazie, se primenea.

Era o sărbătoare a revigorării vegetaţiei, a vieţii în creştere, o dată cu trecerea la anotimpul de primăvară durata zilei creştea, în contrapondere cu noaptea care descreşte, ca dovadă şi zilele sunt mai însorite.

Se pare că, în această perioadă, păsările, vegetaţia dar şi oamenii se puneau în acord cu natura, era o nuntă a naturii, însemnând renaşterea acesteia, retrezirea la viaţă, ceea ce este şi semnificaţia centrala a sărbătorii", spunea Etnograful Ovidiu Focşa.

Tradiții de Dragobete

Una din tradiţii spune că cine participă la această sărbătoare va fi ferit de boli tot anul şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat, linişte, noroc în dragoste şi prosperitate.

Tinerele în pragul măritişului şi femeile strâng în această zi rămăşiţe de zăpadă şi apa topită o pun într-un vas, pentru a fi folosită pe parcursul anului pentru înfrumuseţare şi descîntece de dragoste. În tradiţia populară, se crede că îndrăgostiţii care se întâlnesc azi vor fi protejaţi în iubire tot anul.

În anumite zone ale țării, fetele tinere obișnuiau să arunce acuzațîi pentru farmecele de urăciune făcute împotriva rivalelor în iubire. De asemenea, tinerii flăcăi își crestau ușor brațul în formă unei cruci și își atingeau tăieturile rostind jurământul de a rămâne pe viață frați de sânge.

Este obligatoriu că în această zi bărbațîi să se afle în relații cordiale cu persoanele de sex feminin. Bărbații nu au voie să necăjească femeile și nici să se angajeze în gâlcevi căci astfel ii aștepta o primăvară cu ghinion și un an deloc prielnic. 

Atât băieții, cât și fetele au datoria de a se veseli în această zi pentru a avea parte de iubire întreg anul.

Se spune că dacă săruţi, de Dragobete, o persoană de sex opus, ai noroc în dragoste tot anul.

Ai imagini sau informaţii care ar putea deveni o ştire? Trimite-ne un mesaj la numărul 0744.882.200 pe Whatsapp sau Signal

×
Parteneri
x close