×
Antena 3 S.A. utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată pe www.antena3.ro. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.antena3.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.Antena3.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept

Fii alături de noi!

Suferinţa psihică la bebeluş

de Alexa Pleşcan   •   10 Sep 2014   •   11:59
Suferinţa psihică la bebeluş 793
Abordăm astăzi un subiect despre semnele suferinţei psihice la bebeluş. La un bebeluş, suferinţa psihică este mai greu depistabilă pentru că, la această vârstă foarte timpurie, există o delimitare mai slabă între starea de confort fizic, psihic şi afectiv a bebeluşului şi anumite stări care exprimă o suferinţă psihică.

Ne vom referi la trei mari categorii de simptome manifestate de un bebeluş aflat în suferinţă. Prima categorie cuprinde tulburări ale funcţiilor vitale: somnul, alimentaţia şi motricitatea. Dacă aceste funcţii sunt perturbate în sensul unei dezorganizări sau a unei absenţe ale organizării, sunt necesare examinarea bebeluşului şi intervenţia medicală şi / sau psihologică.

A doua categorie priveşte tulburări ce ţin de organizarea psihică exprimate prin:

-          absenţa zâmbetului chiar şi după 3 luni;

-          absenţa recunoaşterii propriei imagini chiar şi după 18 luni sau refuzul de a se privi în oglindă;

-          teamă exagerată sau absenţa totală a oricărei nelinişti la vederea unui străin după vârsta de 12 luni;

-          absenţa oricărei forme de explorare a propriului corp;

-          prelimbaj absent sau dezorganizat;

-          prezenţa afectelor depresive sau ale crizelor explozive manifestate prin plâns puternic, agitaţie psihomotorie şi imposibilitatea de calmare;

-          absenţa atenţiei pentru obiecte sau acţiuni plăcute după 18 luni;

-          absenţa indicării cu degetul după 18 luni;

-          absenţa imitării după 18 luni.

A treia arie cuprinde simptome ce sunt specifice funcţionării de tip autist:

-          bebeluşul evită sau este total indiferent faţă de persoana de ataşament (mama sau îngrijitorul copilului);

-          are o postură corporală şi mimică ce par imobilizate sau „îngheţate”;

-          are privirea fixă ca şi cum ar fi suspendată sau se uită ca printr-un zid;

-          este indiferent la vocea umană şi preferă muzica sau zgomotele mecanice;

-          interes exagerat pentru anumite obiecte sau părţi ale obiectelor;

-          prezenţa stereotipiilor (balansări, jocul cu mâinile, fluturarea palmelor, rotiri în jurul lui propriului corp etc.)

-          insensibilitate aparentă la durere şi întoarcerea agresivităţii împotriva lui după vârsta de 1 an;

-          mers pe vârfuri;

-          dezinteres pentru orice contact cu fiinţe umane, dezinteres pentru feţe umane;

-          crize de furie la cea mai mică modificare a mediului;

-          absenţa reacţiei la orice separare;

-          frică intensă faţă de anumite sunete sau obiecte familiale;

-          prezenţa ritualurilor (la masă, la adormire etc.);

-          refuzul aproape total al iniţiativei şi al spontaneităţii;

-          absenţa jocului purtător de sens în favoarea jocului stereotip (de ex. aşezarea în linie dreaptă a maşinuţelor, fascinaţia pentru jucării muzicale sau luminoase);

-          tulburări de limbaj (ecolalie, logoree sau mutism, stereotipii verbale etc.).


Bibliografie: 1. René Rousillon, Manual de psihologie şi psihopatologie clinică generală, ed. Fundaţiei Generaţia, Bucureşti, 2010

2. Iuliana Dobrescu, Psihiatria copilului şi adolescentului, ed. Medicală, Bucureşti, 2005


Alexa Pleşcan este psiholog şi psihoterapeut pentru copii şi adolescenţi. Pentru consultaţii în Bucuresti vă puteţi programa la numărul de telefon 0735 524 756 sau la [email protected]


    Citeşte mai multe despre:  

  • familie
credite ipotecare VreauCredit.ro

Biletul Zilei
Ponturi Pariuri
Case de Pariuri
sati