Deși este rară, lepra (boala Hansen) încă există în lume. În cazuri foarte izolate, există și în România, în singurul spital din Uniunea Europeană unde se mai tratează această boală. Acolo mai sunt doar câțiva pacienți, internați de zeci de ani. Ministerul Sănătății a anunțat, joi seara, că la Cluj-Napoca a fost confirmat un caz de lepră, iar alte trei persoane se află sub observație medicală. Cele patru paciente provin din Asia și lucrează ca maseuze într-un spa.
Însă ce se cunoaște în acest moment despre lepră? Dincolo de faptul că știm despre această boală încă din antichitate și o asociem în imaginarul colectiv cu suferință extremă, stigmat și izolare forțată, datele medicale din zilele noastre au dovedit că lepra este greu transmisibilă, se poate trata și chiar vindeca atunci când este diagnosticată la vreme.
Potrivit WebMD, lepra este „o boală infecțioasă care provoacă leziuni cutanate severe și afectări ale nervilor din brațe și picioare”. Organizația Mondială a Sănătății explică faptul că lepra este cauzată de bacteria Mycobacterium leprae și afectează pielea, nervii periferici, mucoasa respiratorie superioară și ochii.
Care sunt primele semne ale leprei
Primele semne sunt leziuni cutanate palide, persistente, noduli, umflături sau zone cu sensibilitate redusă. Pot apărea:
- piele uscată, îngroșată sau rigidă;
- noduli sau tumefacții pe față și urechi;
- pierderea sensibilității în zonele afectate;
- slăbiciune musculară;
- probleme de vedere;
- obstrucție sau sângerări nazale.
În stadii avansate, netratate, pot apărea deformări ale feței, pierderea sprâncenelor, ulcerații care nu se vindecă, paralizie la nivelul mâinilor și picioarelor, chiar orbire.
Un aspect foarte important este legat de perioada de incubație: simptomele pot apărea după 3-5 ani de la infectare, iar în unele cazuri și după două decenii. Acesta este principalul motiv pentru care sursa infecției este greu de identificat, de cele mai multe ori.
Cineva se poate îmbolnăvi doar dacă intră în contact apropiat și repetat cu picături respiratorii eliminate de cineva care nu ia tratament pentru această boală. Copiii sunt mai predispuși decât adulții, însă riscul de a se infecta rămâne redus.
Specialiștii precizează că boala nu se transmite prin contact ocazional. Nu se ia prin strângere de mână, îmbrățișare, folosirea acelorași obiecte sau proximitate în transportul public. Un mit este și faptul că lepra se transmite în timpul sarcinii sau prin contact sexual.
Medicii mai spun că boala nu duce la „căderea” degetelor. Aceste deformări ale membrelor superioare sau inferioare apar din cauza leziunilor nervoase și a infecțiilor repetate pe care pacientul nu le poate simți.
Tratamentul
Tratamentul este unul standard la nivel internațional și este complet gratuit prin OMS. Terapia se numește multidrug therapy (MDT) și folosește trei antibiotice: dapsone, rifampicin și clofazimină.
Durata tratamentului variază între 6 și 12 luni sau mai mult, în funcție de tipul bolii: paucibacilare sau multibacilare.
Este important de știut că antibioticele vindecă boala, dar nu pot repara nervii deja afectați. De aceea, tratamentul timpuriu este esențial pentru prevenirea dizabilităților. O zi de tratament este suficientă pentru a elimina riscul de transmitere.
OMS precizează că, în momentul de față, se raportează aproximativ 200.000 de cazuri noi în fiecare an. Majoritatea se înregistrează în India, Brazilia și Indonezia.
WebMD mai notează că, în fiecare an, în Statele Unite sunt diagnosticate aproape 100 de persoane anual, în special în statele din sud, California și Hawaii.
În România, lepra este extrem de rară. Ultimul caz diagnosticat oficial înainte de cel de joi data din 1981. Țara noastră are, însă, o particularitate unică în Uniunea Europeană: spitalul de la Tichilești este singura unitate medicală din UE unde încă trăiesc și sunt îngrijiți pacienți care au suferit de această boală.
A fost înființat la începutul anilor 1.900, iar aici au fost aduși cu forța pacienți din toată țara, o perioadă în care se credea greșit că lepra se transmite prin simpla strângere de mână. Astăzi, spitalul este de interes național și funcționează pentru tratament și îngrijire până la finalul vieții pacienților rămași.