Anul acesta, Federația Internațională de Diabet a recunoscut oficial existența unei a cincea forme de diabet, după decenii de controverse. Organizația încurajează și alte instituții, precum Organizația Mondială a Sănătății (OMS), să facă același lucru, potrivit Science Alert.
Diabetul de tip 5 este rar discutat sau cercetat, dar se estimează că afectează până la 25 de milioane de persoane la nivel mondial, în special în țările cu venituri mici și medii, unde accesul la îngrijire medicală este limitat.
Acest tip de diabet a fost descris pentru prima dată în 1955, în Jamaica, dar a fost uitat pentru mulți ani. Chiar și după ce OMS l-a recunoscut în anii 1980, diagnosticul a generat controverse. Timp de aproape șapte decenii, oamenii de știință au dezbătut dacă diabetul de tip 5 există cu adevărat. În 1999, OMS a retras clasificarea din cauza lipsei de dovezi. Până în prezent, nu există un consens privind modul de diagnosticare sau tratament.
Diabetul tip 5 nu răspunde la tratamentele obișnuite
Spre deosebire de diabetul de tip 1, 2, 3c sau de diabetul gestațional, diabetul de tip 5 nu este legat de obezitate, stil de viață, sarcină sau sistemul imunitar. În schimb, pare să fie cauzat de malnutriție. Cunoscut anterior sub denumirea de diabet asociat malnutriției (MRDM), acest tip este adesea diagnosticat greșit ca alte forme de diabet.
Deoarece rezistența la insulină nu pare a fi cauza principală, tratamentele existente pot fi ineficiente sau chiar dăunătoare. „Înțelegerea tipului specific de diabet al unui pacient este crucială pentru tratamentul corect”, explică Craig Beall, cercetător în diabet la Universitatea Exeter.
Endocrinologul Meredith Hawkins, de la Institutul Global de Diabet al Colegiului de Medicină Albert Einstein, atrage de ani de zile atenția asupra recunoașterii diabetului de tip 5, care afectează în special oamenii din Asia și Africa, expuși insecurității alimentare severe. „Diabetul legat de malnutriție este mai răspândit decât tuberculoza și aproape la fel de frecvent ca HIV/SIDA, dar lipsa unei denumiri oficiale a împiedicat diagnosticarea și dezvoltarea unor terapii eficiente”, spune Hawkins.
Studiile recente arată că deficiențele cronice de nutrienți pot afecta pe termen lung pancreasul, perturbând secreția de insulină și echilibrul glicemiei. În 2022, Hawkins a publicat primul studiu care stabilește un profil metabolic distinct pentru diabetul legat de malnutriție, arătând că pacienții sunt deficitari în insulină, dar încă sensibili la aceasta, spre deosebire de diabetul de tip 2, unde apare rezistența la insulină.
„Diabetul de tip 5 se diferențiază printr-o patogeneză unică, asociată cu dezvoltarea compromisă a pancreasului în urma perioadelor prelungite de malnutriție”, explică Rahul Garg, medic în India.
În lumina acestor dovezi, IDF a format anul acesta un grup de lucru pentru diabetul de tip 5, cu Hawkins ca președinte, pentru a dezvolta criterii de diagnostic și ghiduri de tratament, un registru global de cercetare și instruire pentru profesioniștii din sănătate.
Profilul metabolic distinct al diabetului de tip 5 face ca tratamentul să fie delicat: pacienții pot avea nevoie doar de cantități mici de insulină sau de metode alternative de stimulare a secreției de insulină, pentru a evita scăderi sau creșteri periculoase ale glicemiei. „Tratamentul nepotrivit cu insulină poate provoca hipoglicemie, un risc major în zonele cu insecuritate alimentară și unde monitorizarea glicemiei este dificilă sau costisitoare”, explică Hawkins.
Problema nu se limitează doar la Asia și Africa. Subnutriția crește și în părți din America Latină și Caraibe, din cauza unui amestec complex de factori economici, politici și de mediu, care accentuează inegalitățile și sărăcia extremă.
„Nu există soluții rapide; lupta împotriva acestei boli necesită cercetări și advocacy substanțiale. Odată ce ai văzut tineri pacienți murind din cauza tratamentului nepotrivit al unei forme neglijate de diabet, nu mai poți da înapoi”, spune Hawkins.