Donald Trump a estimat că războiul cu Iranul ar putea dura patru săptămâni. Însă dacă conflictul se prelungește, economiștii avertizează că euro ar putea pierde teren, iar economistul german Daniel Stelter merge și mai departe, anticipând chiar o recesiune, scrie Euronews.
Războiul din Iran, început la finalul lunii februarie, a provocat deja un șoc al prețurilor la energie și a afectat piețele petrolului, benzinei, motorinei și gazelor naturale.
Costurile mai mari pentru consumatori și pentru industriile mari consumatoare de energie, precum chimia și siderurgia, pun presiune suplimentară asupra economiei germane, care se confrunta deja cu prognoze economice nefavorabile.
Acum și euro, evaluat în prezent la aproximativ 1,16 dolari, resimte presiunea. Moneda europeană ar putea fi afectată mai grav dacă scenariul unui război cu Iranul care durează mult mai mult decât cele „patru săptămâni” anunțate de președintele american se confirmă.
Economistul Daniel Stelter avertizează că „un euro deja structural slab, din cauza creșterii economice reduse, a datoriilor mari și a dezacordurilor politice, ar intra sub presiune suplimentară, deoarece capitalul s-ar orienta către investițiile în dolari, considerate mai sigure”, a declarat el pentru Euronews.
Și economistul-șef al ING Bank, Carsten Brzeski, avertizează că „într-un asemenea scenariu, dolarul ar fi primul care ar crește, iar euro ar continua să scadă”.
Cât de mult ar putea scădea euro?
Cel mai pesimist scenariu pentru moneda europeană ar apărea în cazul unei escaladări regionale prelungite în Orientul Mijlociu, care ar provoca perturbări majore ale aprovizionării cu energie în Europa.
În perioade de criză, investitorii tind să vândă acțiuni și să se refugieze în așa-numitele „active sigure”, precum dolarul american. Pe măsură ce se cumpără mai multe active denominate în dolari, moneda americană se apreciază, iar euro scade.
Brzeski a declarat că „dacă blocada din Strâmtoarea Hormuz durează mai mult, adică mai multe săptămâni, prețul petrolului ar putea urca la 100 de dolari pe baril sau chiar mai mult. Într-un astfel de scenariu, dolarul ar crește primul, iar euro ar scădea în continuare, probabil până la aproximativ 1,10 dolari pentru un euro”.
În acest caz, cursul euro-dolar ar putea coborî între 1,10 și 1,12 dolari sau chiar mai jos. Ar însemna o depreciere de aproximativ 5% până la 8% față de dolar.
O vacanță în Statele Unite – incluzând hoteluri, zboruri și cumpărături – ar deveni mai scumpă, iar bunurile importate, precum petrolul, electronicele sau materiile prime, ar costa mai mult atunci când sunt convertite în euro.
O scădere de 5% până la 8% în următoarele săptămâni ar aduce moneda europeană la cel mai scăzut nivel de la criza energetică din 2022–2023 provocată de invazia pe scară largă a Ucrainei.
Brzeski explică însă că această evoluție „nu înseamnă neapărat recesiune” în Germania, „dar un asemenea scenariu pesimist ar reprezenta o frână majoră pentru revenirea economică care începe să se contureze”.
Risc de recesiune și consecințe severe pentru Germania
Economistul Daniel Stelter vede însă consecințe mult mai grave pentru Germania într-un scenariu extrem, precum o blocadă de mai multe luni, un război prelungit sau distrugerea unor infrastructuri esențiale.
„Prețurile mai mari la energie acționează ca o taxă suplimentară, reducând consumul și investițiile. Economii deja slab industrializate, precum Germania, vor aluneca într-o recesiune profundă, iar întreaga zonă euro într-o recesiune tehnică”, a explicat Stelter.
El estimează că marjele de profit din sectoarele energointensive – chimie, oțel, industria auto și construcția de mașini – s-ar prăbuși. Indicii bursieri europeni ar putea scădea „mult mai abrupt decât piețele americane”.
Modelul economic bazat pe „energie ieftină și industrie puternică” ar intra din nou sub presiune.
Un scenariu de stagflație – inflație ridicată combinată cu creștere economică slabă – ar putea declanșa vânzări masive pe bursa germană DAX, pe măsură ce investitorii panicați ar încerca să scape de acțiuni.
Cu cât durează mai mult blocada, cu atât cresc riscurile
O blocadă prelungită ar crea dezechilibre pe piețele dobânzilor și obligațiunilor.
„În final, Banca Centrală Europeană ar trebui să intervină din nou mai puternic pe piață pentru a preveni o nouă criză a datoriilor”, spune Stelter.
Randamentele obligațiunilor pe termen lung ar putea crește inițial din cauza temerilor legate de inflație, însă în același timp presiunea asupra statelor foarte îndatorate, inclusiv Franța, ar crește din cauza majorării primelor de risc.
Stelter avertizează că sunt posibile chiar „creșteri extreme ale prețurilor” în cazul unor escaladări precum atacuri asupra petrolierelor sau distrugerea infrastructurii energetice.
Un așa-numit eveniment de tip „lebădă neagră energetică” ar putea produce perturbări bruște ale aprovizionării sau explozii ale prețurilor, cu efecte majore asupra economiei globale.
„Un astfel de șoc ar reaprinde discuțiile despre raționalizarea energiei, oprirea producției și relocarea industriei în afara Europei”, spune Stelter.
Exporturile ar putea scădea chiar și în contextul unui euro mai slab – care teoretic face produsele germane mai ieftine.
Motivul: cererea globală s-ar prăbuși pe fondul prețurilor ridicate la energie, care afectează economia mondială, în special țările dependente de energie precum China, India sau Statele Unite.
În consecință, companiile din aceste țări ar investi mai puțin, ceea ce ar însemna mai puține comenzi pentru industria germană.
Stabilitatea zonei euro, sub presiune
Banca Centrală Europeană ar putea ajunge într-o dilemă dificilă. Mandatul său legal este să mențină inflația în jurul valorii de 2% pe termen mediu.
Dacă războiul cu Iranul se încheie rapid, BCE ar putea reduce dobânzile pentru a sprijini economia. Dobânzile mai mici fac creditele mai accesibile și pot stimula investițiile și consumul.
Însă dacă conflictul durează mai mult, BCE s-ar confrunta cu o problemă: revenirea inflației ar face imposibilă reducerea dobânzilor. În schimb, banca centrală ar trebui să le mențină sau chiar să le crească.
În acest scenariu, euro ar rămâne sub presiune, iar economia ar pierde din dinamism. În cel mai pesimist caz, stagnarea și recesiunea ar deveni iminente, ceea ce ar determina fuga capitalului din Europa.
„Creșterea prețurilor la energie ar împinge matematic rata inflației din zona euro cu cel puțin un punct procentual dacă prețurile rămân ridicate câteva luni”, a explicat Stelter.
În același timp, creșterea economică s-ar prăbuși, ceea ce reprezintă „capcana clasică a stagflației”.
„Politic, presiunea crește pentru a sprijini țările foarte îndatorate prin dobânzi scăzute și achiziții de obligațiuni. Astfel, BCE este împinsă și mai mult în rolul de finanțator indirect al statelor – lucru asupra căruia atrag atenția de ani de zile”, a spus el.
„În logica argumentului meu, un astfel de conflict amplifică îndoielile privind stabilitatea pe termen lung a actualei ordini monetare din zona euro”, a adăugat Stelter.
Un final rapid ar schimba scenariul
O de-escaladare rapidă a războiului cu Iranul și un conflict care să nu dureze mai mult de patru-cinci săptămâni ar putea readuce euro pe o traiectorie mai stabilă.
Deocamdată însă nu este clar când și cum se va încheia războiul.
O rezistență puternică în Iran și opoziția conducerii iraniene față de o eventuală „schimbare de regim” ar putea, în cel mai rău caz, prelungi conflictul luni de zile.
„Nu ar fi o problemă dacă conflictul s-ar încheia în câteva săptămâni și infrastructura energetică critică din Arabia Saudită și Qatar nu ar fi afectată semnificativ”, a concluzionat Stelter.
Ştiri video recomandate
