După un deceniu de cercetări intense, oamenii de știință au făcut un pas uriaș spre o descoperire care ar putea transforma complet transplanturile de organe: crearea unui rinichi „universal”, compatibil cu orice grupă de sânge.
Echipa internațională, formată din cercetători din Canada și China, a reușit să modifice un rinichi uman astfel încât acesta să poată fi acceptat, teoretic, de orice pacient – indiferent de tipul său sanguin, scrie Science Alert.
Testul a fost realizat pe un pacient aflat în moarte cerebrală, cu acordul familiei acestuia, iar organul modificat a supraviețuit și a funcționat timp de câteva zile, oferind oamenilor de știință primele dovezi că ideea ar putea funcționa și în practică.
„Este prima dată când vedem că acest concept funcționează într-un model uman”, a declarat biochimistul Stephen Withers, de la Universitatea British Columbia. „Rezultatele ne oferă informații esențiale pentru îmbunătățirea transplanturilor pe termen lung.”
De ce e importantă descoperirea
În prezent, persoanele cu grupa sanguină O se confruntă cu cele mai mari dificultăți în a primi un rinichi compatibil, deoarece pot accepta doar organe provenite de la donatori tot cu sânge de tip O. Cum aceste organe sunt căutate și de pacienții cu alte grupe, timpul de așteptare este adesea fatal.
Statisticile arată că 11 persoane mor zilnic, doar în Statele Unite, așteptând un transplant de rinichi — majoritatea având grupa O.
Cum funcționează „rinichiul universal”
Cercetătorii au reușit să transforme un rinichi de tip A într-unul de tip O, folosind enzime speciale care elimină antigenele ce marchează grupa de sânge.
„Este ca și cum ai curăța vopseaua roșie de pe o mașină și ai lăsa doar stratul neutru de dedesubt”, explică Withers. „După această ‘curățare’, sistemul imunitar nu mai percepe organul ca fiind străin.”
Procesul folosește enzime asemănătoare cu niște „foarfece moleculare”, care „taie” lanțurile antigenice și conferă organului statutul de tip O universal.
Provocările rămase
Deși testul a fost un succes parțial, rinichiul modificat a început să-și recapete caracteristicile de tip A după trei zile, ceea ce a declanșat o reacție imunitară ușoară. Totuși, organismul părea să încerce să tolereze organul, un semn promițător pentru cercetările viitoare.
Echipa speră ca, în următorii ani, să poată testa metoda pe pacienți vii, după optimizarea stabilității antigenice.
O descoperire cu potențial uriaș
„Așa arată știința de bază atunci când începe să salveze vieți”, a spus Withers. „Să vezi cum munca de ani de zile ajunge în pragul aplicării clinice este ceea ce ne motivează să continuăm.”
Rezultatele studiului au fost publicate în prestigioasa revistă Nature Biomedical Engineering.
Ştiri video recomandate
