De la bazinele carbonifere din nordul Angliei până la zăpezile Arcticii și junglele din Brazilia, vânătorul de diamante și cercetătorul Graham Pearson și-a clădit un nume care, de acum înainte, va dăinui gravat în piatră.
Un mineral recent descoperit a fost botezat după el, o onoare oficializată de Asociația Internațională de Mineralogie la sfârșitul anului trecut.
Noul mineral se numește Grahampearsonit și a fost găsit în Brazilia, captiv în interiorul unui diamant format la mare adâncime, scrie CBC.
Pearson, expert în geochimia mantalei terestre la Universitatea Alberta din Edmonton, și-a dedicat zeci de ani studiului geologiei profunde. Astăzi, este considerat unul dintre cei mai importanți experți mondiali în diamante și în secretele pe care acestea le dezvăluie despre interiorul planetei noastre.
Munca sa de o viață a inclus cercetări ample în Brazilia, unde, împreună cu echipa sa, a făcut descoperiri care au ajutat la explicarea compoziției și a conținutului de apă din mantaua profundă a Pământului, folosind ca martori diamantele extrase din minele de mare adâncime.
„O onoare care te face să fii umil”
„Cea mai trainică moștenire a muncii noastre ca oameni de știință sunt datele pe care le producem, însă ideile și teoriile se mai schimbă cu timpul”, a mărturisit Pearson într-un interviu recent.
„Dar dacă ai norocul ca un mineral să primească numele tău, acest lucru rămâne bătut în cuie. În curând vom epuiza mineralele noi pe care Pământul le mai are de oferit, așa că este copleșitor să mă gândesc că unul dintre ele poartă numele meu.”
Ascuns în adâncurile planetei
Grahampearsonitul a fost descoperit într-un diamant care s-a cristalizat la adâncimi de peste 300 de kilometri sub scoarța terestră, în regiunea Juina din Brazilia.
Foto: Profimedia Images
Potrivit studiului care detaliază descoperirea, formula chimică a mineralului este un amestec de calciu, fosfor și oxigen.
Interesant este că Grahampearsonitul era cunoscut până acum doar ca material sintetic, fiind folosit, de exemplu, ca abraziv în compoziția pastelor de dinți. Deși oamenii de știință știau cum să creeze acest pirofosfat de calciu în laborator, este pentru prima dată când acesta a fost identificat în stare naturală.
Folosind raze X, cercetătorii au reușit să „privească” prin diamant în timp ce mineralul era încă blocat în interior, identificându-i structura cristalină unică. Grupul internațional de cercetare a decis să numească acest mineral în formă de prismă după Pearson, pentru a-i onora „contribuția extraordinară” în domeniul cercetării diamantelor. Numele a devenit oficial în decembrie.
„Poate părea ceva esoteric, dar este cu adevărat frumos”, spune Pearson, arătând spre o diagramă a mineralului care îi poartă numele. „Doar mineralele care apar în natură pot fi botezate după o persoană”.
Iar procesul nu este deloc simplu: cineva trebuie să descopere mineralul, să depună o muncă uriașă pentru a-i descrie proprietățile, să justifice numele ales și apoi să primească „unda verde” de la Asociația Internațională de Mineralogie. „Asociația este cea care decide dacă munca cercetătorilor este suficient de solidă pentru a valida un nou mineral”, explică el.
Pearson este un pionier în domeniu. Pe lângă cartografierea istoriei mantalei Pământului, el a pus bazele unor tehnici noi de analiză geochimică și a creat metode revoluționare pentru datarea mostrelor geologice minuscule.
Născut în Marea Britanie, a crescut în orașul minier Pontefract. „Am fost mereu înconjurat de tot ce ține de minerit”, își amintește el.
Însă, la fel ca procesul lent prin care se formează diamantele, pasiunea lui pentru aceste pietre s-a aprins treptat. Interesul i-a fost stârnit de profesorul său de doctorat, care studia un mineral rar de grafit din Maroc, provenit dintr-un fost diamant. „Acela a fost momentul care m-a atras în lumea diamantelor și a studiului adâncurilor Pământului.”
În 2010, s-a mutat în Canada pentru a lucra la Universitatea Alberta, unde a înființat Laboratorul de Geochimie a Resurselor Arctice, o instituție de talie mondială. Chiar și acum, el continuă să exploreze mineralele și diamantele din zona Arctică.
Mai mult decât o piatră strălucitoare
Pearson subliniază că descoperirea continuă de noi minerale este esențială. „E greu de prezis ce aplicații pot avea aceste minerale până când nu le găsești în stare naturală”.
„Sunt un om de știință al naturii, iar un obiect creat artificial nu are același farmec. Singura poveste pe care o spune un material sintetic este că cineva a pus niște elemente într-un laborator și le-a «gătit».”
El adaugă că, deși majoritatea oamenilor iubesc diamantele pentru sclipirea lor, valoarea lor reală este alta. „Diamantul are capacitatea de a capta în interiorul său presiuni uriașe, lucru pe care niciun alt mineral nu îl poate face. Această trăsătură îi permite să conserve fragmente din adâncul Pământului. Acele elemente ne spun povești uimitoare despre ciclurile plăcilor tectonicr”.
Datorită avansului tehnologic, identificarea mineralelor noi a devenit mai ușoară, iar Pearson crede că, în cele din urmă, omenirea va reuși să catalogheze tot ce are planeta de oferit.
Suntem cam la jumătatea drumului. „Până acum au fost descoperite aproximativ 4.800 de minerale. Probabil că alte 4.000 așteaptă încă să fie găsite”, a concluzionat cercetătorul.
Ştiri video recomandate
