Planeta Marte a găzduit în trecutul său o lume mult mai umedă și mai activă din punct de vedere geologic decât în prezent, în care apa circula în mod sistematic prin rocile sale, sub diverse forme, arată un nou studiu citat de Science.com.
Studiul se bazează pe descoperiri făcute într-o regiune situată la marginea craterului marțian Jezero. Regiunea este cunoscută sub numele de „Margin Unit”.
Roverul Perseverance al agenției spațiale americane NASA explorează această zonă din 2023, iar observațiile sale au furnizat dovezi pentru cel puțin trei episoade distincte de interacțiune a apei cu rocile marțiene.
Într-unul dintre aceste intervale de timp, apa subterană fierbinte a circulat sub suprafața planetei, se spune într-un comunicat al agenției spațiale.
Ce a găsit Persevarance în craterul Jezero
Regiunea Margin Unit se întinde de-a lungul marginii interioare a craterului și a fost identificată prin observații efectuate de pe orbită. Inițial, oamenii de știință se așteptau ca Perseverance să întâlnească roci sedimentare depuse de-a lungul a ceea ce, cândva, a fost țărmului lacului care umplea craterul Jezero.
În schimb, roverul a descoperit roci magmatice, formate inițial din material topit aflat în adâncime sau în urma activității vulcanice. Aceste dovezi geologice neașteptate au dus la concluzia prezenței complexe a apei sub suprafața marțiană.
„Înainte de a ajunge la Margin Unit, ipoteza principală, bazată pe observațiile de pe orbite, era că acele zăcăminte de carbonat observate din spațiu s-au format în urma interacțiunii cu lacul care a existat în craterul Jezero”, a declarat Candice Bedford, autor principal al studiului și cercetător la Universitatea Purdue din West Lafayette, Indiana.
„Însă acum știm că această locație a devenit un fel de punct de întâlnire pentru diverse sisteme acvatice. Descoperirile din Margin Unit sunt importante, deoarece craterul Jezero se află în interiorul uneia dintre cele mai mari zone cu depozite de carbonat de pe Marte. Așadar, ceea ce aflăm aici are implicații care depășesc cu mult limitele acestui crater”, a adăugat ea.
Folosind instrumentul SuperCam al roverului Perseverance, cercetătorii au analizat peste 185 de formațiuni stâncoase din Margin Unit. Ei au descoperit dovezi că apa a modificat rocile în timpul mai multor perioade de timp.
Trei episoade în care apa subterană de pe Marte a interacționat cu rocile de la suprafață
În timpul primului episod, apa subterană bogată în dioxid de carbon a reacționat cu olivina, un mineral format prin răcirea lentă a magmei. Această reacție a dus la formarea altor minerale de tip carbonat în interiorul fisurilor din rocă.
Un episod ulterior pare să fi implicat lacul antic din Jezero. Unele dintre roci conțin silice, o substanță care se poate forma atunci când olivina interacționează cu apa și care s-a dovedit deosebit de abundentă în rocile aflate cândva sub nivelul lacului de odinioară.
A urmat un al treilea episod, caracterizat prin temperaturi mai ridicate. În partea de est a Margin Unit s-au format filoane minerale conținând sulfat de calciu și fluorit. Asta sugerează că, la un moment dat, prin rocile vulcanice a circulat apă fierbinte.
Pe Pământ, sistemele hidrotermale susțin viața microbiană. Rămâne de văzut dacă au susținut-o pe Marte
Pe Pământ, sistemele hidrotermale pot crea medii capabile să susțină viața microbiană. Pornind de la acest fapt dovedit, sistemele acvatice marțiene din trecut devin deosebit de interesante pentru oamenii de știință care investighează potențialul de a găzdui viață pe care l-a avut Planeta Roșie.
Deși cercetătorii pot reconstitui succesiunea acestor episoade, ei nu pot determina încă momentul exact în care a avut loc fiecare dintre ele. Totuși, ordinea evenimentelor sugerează că Margin Unit a fost mai mult decât un simplu țărm de lac în trecut.
Mai degrabă, acolo a fost un punct în care apele subterane, apele de suprafață și fluidele încălzite au interacționat cu rocile marțiene, conservând, probabil, dovezi complexe ale evoluției mediului planetei în timp. Se presupune că informațiile din carbonatul acestor roci vor putea arăta când și unde a oferit Marte, la un moment dat, condiții propice vieții.
„Dacă am învățat un lucru după 10 ani de lucru cu roverele marțiene, acela este că Marte îți rezervă mereu surprize. Rareori lucrurile stau așa cum ne așteptăm, judecând doar pe baza datelor obținute de pe orbită. Sper ca această cercetare să contribuie la schimbarea perspectivei oamenilor de știință asupra istoriei apei în craterul Jezero și pe întreaga planetă Marte.
În cele din urmă, sper să îi ajute pe cercetătorii planetari să reconstituie schimbările climatice și evoluția condițiilor potențial favorabile vieții pe Marte în perioada sa timpurie”, a concluzionat autoarea principală a studiului, publicat la începutul acestei săptămâni în revista Communications Earth & Environment.
