Un program de monitorizare genetică derulat de Fundația Conservation Carpathia în Carpații Meridionali dezvăluie noi date despre structura și dinamica populației de lupi, arată un material publicat pe site-ul organizației citate.
Conform informațiilor fundației, în sezonul 2024 - 2025, au fost identificați 24 de lupi pe o suprafață de aproximativ 1.400 de kilometri pătrați. E vorba despre 10 femele și 14 masculi, iar datele colectate oferă o imagine mai clară asupra relațiilor dintre indivizi și a modului în care lupii folosesc teritoriile.
Programul de monitorizare, inițiat în 2017, se desfășoară pe șase fonduri de vânătoare din Munții Făgăraș, Iezer-Păpușa și Leaota și pe teritoriul Parcului Național Piatra Craiului. Monitorizarea se bazează pe metode non-invazive, prin analiza ADN-ului extras din probe biologice colectate din teren, precum urină colectată de pe zăpadă, excremente și fire de păr.
Analizele permit identificarea indivizilor, estimarea populației, reconstruirea relațiilor de rudenie și aproximarea teritoriilor folosite de diferitele haite și arată cum se organizează și se schimbă populația în timp.
Colectarea datelor are loc în fiecare iarnă. În sezonul 2024 - 2025, echipele de teren au strâns 259 de probe ADN, ajungând la un total de 1.100 de probe în ultimii șapte ani.
Tehnicile de colectare și analiză au fost îmbunătățite constant, iar rata de identificare genetică a ajuns la 68,7%, comparabilă cu cea obținută în studii similare din Europa de Vest și America de Nord. Fundația folosește camere cu detecție automată, care transmit imaginile din teren și ajută echipele să afle mai rapid când și pe unde se deplasează lupii. În acest fel, cresc șansele de a găsi probe biologice.
Monitorizare în Carpații Meridionali: 24 de lupi s-au reorganizat în nouă haite mai mici
La ultima analiză genetică au fost identificați 24 de lupi: 10 femele și 14 masculi. Cele șase haite cunoscute în zonă din anii precedenți s-au reorganizat, cel puțin temporar, în nouă haite mai mici.
Monitorizarea a dus și la identificarea unor indivizi solitari, ce provin atât din haitele cunoscute, cât și din afara ariei de studiu. Potrivit fundației, peisajul Carpaților Meridionali este suficient de "conectat" pentru a permite deplasările lungi ale lupilor și schimbul genetic natural între haite.
Lupii pot parcurge în medie aproximativ 20 de kilometri pe zi, iar deplasările anuale pot depăși, uneori, 1.000 de kilometri.
Un alt rezultat important al analizelor genetice se referă hibridizarea dintre lup și câine. În 2019 a fost documentat un astfel de caz în zona de proiect, însă în analizele recente nu au mai fost identificate cazuri de hibridizare. Asta reprezintă un semnal pozitiv pentru sănătatea genetică a populației de lupi din această zonă.
Lupul a revenit în Europa
În ultimele decenii, lupul a revenit în numeroase țări din Europa. În prezent, populații importante se găsesc în state precum Italia, Franța, Germania și Bulgaria și, bineînțeles, în România. Odată cu această revenire, tot mai multe state trebuie să găsească soluții pentru conviețuirea cu această specie. Lupii, la rândul lor, sunt nevoiți să se adapteze unui peisaj care s-a schimbat semnificativ în perioada în care au lipsit din anumite regiuni.
Studiul derulat de Conservation Carpathia a relevat o structură socială complexă și dinamică la nivelul populației. În timp ce unele haite și-au păstrat teritoriile de-a lungul anilor, altele s-au reorganizat în grupuri noi. Specialiștii au observat, de asemenea, schimbări aproape anuale ale perechilor reproducătoare, lucru care nu ar trebui să se întâmple în mod natural la această specie predominant monogamă.
Dintre cele nouă familii identificate în ultimul sezon, doar una păstrează aceeași pereche reproducătoare din anii anteriori. În celelalte cazuri, unul dintre parteneri a fost înlocuit sau perechea reproducătoare nu a mai fost identificată.
În ceea ce privește densitatea populației, în iarna 2024 - 2025 aceasta a fost estimată la aproximativ 1,46 lupi la 100 de kilometri pătrați, comparativ cu 2,35 în iarna 2019–2020. În același timp, numărul indivizilor identificați a scăzut, iar haitele sunt mai numeroase, dar mai mici. Aceste date pot indica pierderea unor indivizi maturi și experimentați din cadrul populației, însă nu este momentan clar dacă dispariția a avut loc din cauze naturale sau din cauza intervenției oamenilor.
Instabilitatea populației de lupi crește riscul interacțiunii dintre animale și oameni
Potrivit specialiștilor, sunt necesari cel puțin 10–15 ani de monitorizare pentru a putea stabili o tendință populațională, iar efectele unei astfel de instabilități sunt greu de anticipat.
Pierderea indivizilor cu experiență și schimbările frecvente din structura haitelor pot crește riscul interacțiunilor dintre lupi și oameni. Lupii tineri, mai puțin experimentați la vânătoare, precum și haitele aflate în reorganizare pot căuta noi teritorii și surse de hrană mai ușor accesibile.
Studii realizate în alte regiuni arată că mortalitatea ridicată în rândul lupilor, inclusiv prin vânătoare sau braconaj, poate destabiliza structura haitelor și poate crește riscul atacurilor asupra animalelor domestice.
