Un obiect cosmic ciudat, format din gheață și praf, a intrat în Sistemul Solar în vara lui 2025. A primit numele 3I/ATLAS și a devenit a treia cometă interstelară confirmată vreodată, scrie Science Daily.
Când cercetătorii au îndreptat spre ea telescopul Observatorului Spațial Neil Gehrels Swift al NASA, au descoperit un indiciu chimic esențial: urme de hidroxil (OH), un produs rezultat din descompunerea apei sub acțiunea radiației solare. Este prima dată când apa este detectată pe o cometă interstelară.
Observațiile au fost realizate cu ajutorul telescopului ultraviolet/optic al satelitului Swift, aflat deasupra atmosferei Pământului. Din spațiu pot fi surprinse emisii ultraviolete care, de la sol, sunt în mare parte blocate de atmosferă.
Apă detectată la o distanță neașteptată de Soare
Ceea ce i-a surprins pe astronomi a fost distanța la care a fost observată activitatea. Semnalul de hidroxil a fost detectat când cometa se afla la aproape trei ori distanța dintre Pământ și Soare – o zonă unde, în mod normal, gheața de la suprafață nu se transformă ușor în vapori.
Chiar și așa, 3I/ATLAS pierdea aproximativ 40 de kilograme de apă pe secundă, un flux comparabil cu cel al unui furtun de incendiu complet deschis. Majoritatea cometelor din Sistemul Solar rămân aproape inactive la asemenea distanțe.
O posibilă explicație este că radiația solară încălzește particule mici de gheață desprinse din nucleu. Acestea se pot vaporiza și pot alimenta norul de gaz din jurul cometei. Un astfel de comportament a fost observat doar la puține comete îndepărtate și sugerează existența unor straturi de gheață care păstrează informații despre condițiile în care s-a format obiectul.
Indicii despre alte sisteme planetare
Apa este un indicator-cheie al activității cometelor. În cazul celor formate în Sistemul Solar, cercetătorii folosesc cantitatea de apă eliberată pentru a înțelege cum reacționează materialele înghețate la lumina solară și pentru a compara compoziția nucleelor.
Faptul că și 3I/ATLAS prezintă aceeași „semnătură” a apei permite o comparație directă cu cometele cunoscute. Astfel, oamenii de știință pot evalua în ce măsură sistemele planetare din alte colțuri ale galaxiei seamănă sau diferă de al nostru.
Până acum, fiecare cometă interstelară descoperită a adus o surpriză. Dacă ʻOumuamua părea lipsită de apă, iar 2I/Borisov era bogată în monoxid de carbon, 3I/ATLAS arată o activitate intensă legată de apă, într-o regiune unde nu era așteptată.
„Când detectăm apă – sau chiar ecoul ei ultraviolet, OH – de la o cometă interstelară, citim un mesaj venit din alt sistem planetar”, a declarat Dennis Bodewits, profesor de fizică la Universitatea Auburn. „Ne arată că ingredientele chimiei vieții nu sunt unice pentru Sistemul Solar.”
La rândul său, cercetătorul Zexi Xing a subliniat că fiecare astfel de obiect schimbă ceea ce credeam că știm despre formarea planetelor și a cometelor în jurul altor stele.
Cum a fost posibilă descoperirea
Deși are un telescop relativ mic, de 30 de centimetri, observatorul spațial Swift poate capta radiații ultraviolete inaccesibile telescoapelor de la sol. Lipsa interferențelor atmosferice îi oferă o sensibilitate comparabilă, la aceste lungimi de undă, cu cea a unor telescoape terestre mult mai mari.
3I/ATLAS s-a estompat între timp și nu mai este vizibilă, însă ar putea fi observată din nou după jumătatea lunii noiembrie, când se va apropia mai mult de Soare. Descoperirea, publicată în revista The Astrophysical Journal Letters, reprezintă prima dovadă solidă că această cometă interstelară eliberează apă la mare distanță de Soare și deschide noi perspective asupra felului în care se formează planetele în alte sisteme stelare.
Ştiri video recomandate
