Homo floresiensis - o specie umană de dimensiuni mici, poreclită „hobbitul” - s-ar putea să fi dispărut în urmă cu aproximativ 50.000 deoarece scăderea nivelului ploilor a redus prada disponibilă pentru vânătoare. Această lipsă de hrană i-ar fi împins să migreze în zone unde au ajuns să concureze cu oamenii moderni, arată o nouă cercetare, potrivit Live Science.
Dar deficitul de ploi nu ar fi fost singurul factor. O erupție vulcanică petrecută în aceeași perioadă, în urmă cu aproximativ 50.000 de ani, ar fi putut contribui semnificativ la dispariția lor.
Până acum, fosile ale „hobbiților” au fost găsite într-o singură peșteră, Liang Bua, aflată pe insula Flores din Indonezia. De când descoperirea lui H. floresiensis a fost anunțată public, în 2004, cercetătorii încearcă să înțeleagă cum trăiau acești hominizi de mici dimensiuni și ce le-a provocat dispariția.
Acum, într-un studiu publicat luni în revista Communications Earth & Environment, oamenii de știință arată că nivelul precipitațiilor de pe insulă a scăzut considerabil acum 50.000 de ani. Ei au descoperit și că populația de Stegodon - un gen de animale înrudite cu elefanții, aflate acum în extincție și reprezentând o sursă majoră de hrană pentru hobbiți - s-a redus mult înainte de a dispărea complet de pe Flores acum circa 50.000 de ani.
Pentru a reconstrui evoluția regimului de ploi din trecut, cercetătorii au analizat un stalagmit din peștera Liang Luar, situată aproape de Liang Bua. Stalagmiții cresc atunci când apa se evaporă și formează carbonat de calciu, iar straturile nou depuse conțin și cantități mici de minerale precum magneziul. În perioadele cu deficit de apă, stalagmiții cresc mai încet, iar straturile depuse au mai puțin carbonat de calciu și mai mult magneziu. Prin măsurarea raportului dintre magneziu și carbonatul de calciu, echipa a putut determina cât de mult au variat precipitațiile de-a lungul timpului.
Rezultatele arată că media anuală a scăzut de la aproximativ 1.560 de milimetri acum 76.000 de ani la circa 990 de milimetri acum 61.000 de ani. Nivelul redus al ploilor s-a menținut până acum 50.000 de ani, moment în care o erupție a unui vulcan din apropiere a acoperit insula cu un strat de roci.
Un craniu de Homo floresiensis , cunoscut și sub numele de „hobbit”. Foto: Lanmas via Alamy
Hobbiții au mers după hrană
Analizând și resturile dentare de Stegodon, cercetătorii au observat că numărul acestor animale a început să scadă între 61.000 și 50.000 de ani în urmă, înainte de a dispărea în urma erupției. Ei cred că reducerea precipitațiilor a afectat populația de Stegodon, ceea ce a îngreunat supraviețuirea hobbiților, pentru care aceste animale reprezentau o resursă majoră.
Pe măsură ce ploile scădeau, populațiile de Stegodon s-ar fi putut deplasa spre zonele de coastă ale insulei, iar hobbiții i-ar fi urmat.
„Bănuim că dacă numărul Stegodon era în scădere din cauza reducerii debitelor de apă, animalele ar fi migrat către surse mai sigure de apă”, a explicat pentru Live Science cercetătorul Nick Scroxton.
Mutarea spre coastă i-ar fi putut aduce pe hobiți în contact direct cu grupuri de Homo sapiens care se răspândeau în acea perioadă în regiune. Întâlnirea ar fi putut duce la competiție pentru resurse sau chiar la conflicte, sugerează Scroxton. În plus, erupția vulcanică de acum aproximativ 50.000 de ani ar fi agravat situația deja fragilă a hobbiților.
„Pare un studiu foarte solid”, a spus Julien Louys, paleontolog la Griffith University din Australia, care nu a fost implicat în cercetare. O scădere a precipitațiilor poate afecta puternic o insulă atât de mică precum Flores, a explicat el.
„Pe o insulă, spațiul este limitat, la fel și diversitatea habitatelor”, a spus Louys. „Când mediul devine mai uscat, animalele nu pot pur și simplu să plece de pe insulă, iar zonele care ar putea servi drept refugiu dispar sau devin suprapopulate foarte repede”.
Debbie Argue, lector onorific la Școala de Arheologie și Antropologie a Australian National University, și ea externă proiectului, a lăudat studiul. „Lucrarea oferă o imagine excelentă asupra modului în care clima s-a schimbat în regiune și reprezintă o contribuție importantă la înțelegerea condițiilor de pe insula Flores în trecut”, a spus ea pentru Live Science.
Ştiri video recomandate
