Mult mai mică și mai aproape de Soare decât ar trebui să fie, planeta Mercur îi nedumerește de multă vreme pe astronomi, pentru că sfidează mare parte din ceea ce știm despre formarea planetelor. O nouă misiune spațială, care va ajunge acolo în 2026, ar putea dezlega misterul, scrie BBC.
La prima vedere, Mercur ar putea părea cea mai plictisitoare planetă din Sistemul Solar. Suprafața sa aridă are puține trăsături remarcabile, nu există dovezi că ar fi avut vreodată apă, iar atmosfera sa firavă abia dacă există. Probabilitatea de a găsi viață printre craterele sale arse este inexistentă. Și totuși, privită mai atent, Mercur este o lume fascinantă și improbabilă, învăluită în mister.
Oamenii de știință sunt derutați chiar de existența acestei planete atât de apropiate de Soare. Este extrem de mică – de 20 de ori mai puțin masivă decât Pământul și abia puțin mai lată decât Australia. Cu toate acestea, Mercur este a doua cea mai densă planetă din Sistemul Solar, după Pământ, din cauza unui nucleu metalic masiv, care reprezintă mare parte din masa sa.
Orbita lui Mercur – extrem de apropiată de Soare – este și ea într-o poziție bizară, pe care astronomii nu o pot explica pe deplin. Toate acestea duc la o concluzie crucială: nu avem nicio idee clară despre cum s-a format Mercur. Din câte știm, această planetă pur și simplu n-ar trebui să existe.
„Este cam jenant”, spune Sean Raymond, expert în formarea și dinamica planetelor la Universitatea din Bordeaux. „Există o subtilitate esențială pe care o ratăm.”
Misterul originii lui Mercur – de unde a venit, cum s-a format și de ce arată așa cum arată astăzi – este unul dintre cele mai mari enigme ale Sistemului Solar.
Totuși, răspunsurile ar putea fi aproape. O misiune european-japoneză, numită BepiColombo, lansată în 2018, se află acum în drum spre Mercur. Va fi primul vehicul care vizitează planeta după mai bine de un deceniu. Când va intra pe orbită, în noiembrie 2026 – după o întârziere cauzată de o problemă la propulsie – unul dintre obiectivele sale-cheie va fi să afle exact de unde provine Mercur.
Înțelegerea formării lui Mercur nu este importantă doar pentru originile propriului nostru Sistem Solar, ci și pentru studiul planetelor din jurul altor stele – exoplanetele.
„Probabil că Mercur este cea mai apropiată analogie pe care o avem de o exoplanetă”, spune Saverio Cambioni, planetolog la MIT. „Este o lume fascinantă”.
Astronomii și-au dat pentru prima dată seama că ceva nu e în regulă cu Mercur după ce sonda Mariner 10 a NASA a survolat planeta de trei ori, în 1974 și 1975. Aceste treceri au oferit primele măsurători gravitaționale detaliate și au dezvăluit structura sa internă bizară.
În timp ce Pământul, Venus și Marte au nuclee bogate în fier care reprezintă aproximativ jumătate din raza lor, Mercur este complet diferit: nucleul său ocupă aproximativ 85% din rază, cu un strat foarte subțire de manta și crustă. Acest lucru explică densitatea uriașă, dar nu și motivul pentru care planeta are o structură atât de neobișnuită.
„Formarea lui Mercur este o problemă majoră”, spune Nicola Tosi, de la Centrul Aerospațial German. „Încă nu este clar de ce arată Mercur așa”.
Misiunea NASA Messenger, care a orbitat planeta între 2011 și 2015, a ridicat și mai multe semne de întrebare. Deși temperaturile ating 430°C ziua și scad până la –180°C noaptea, Messenger a descoperit pe suprafață elemente volatile precum potasiu și toriu radioactiv, care ar fi trebuit să fie vaporizate de mult. A găsit și molecule complexe precum clorul și chiar gheață de apă în craterele polare umbrite.
Toate acestea sugerează că Mercur „nu aparține” cu adevărat locului în care se află. Modelele actuale de formare planetară nu explică de ce se află acolo și nici de ce este așa cum este.
„E un coșmar – nu obții niciun Mercur în simulări”, spune Raymond. „Zero Mercuri”.
O explicație populară este că Mercur a fost odată mult mai mare – poate de două ori cât acum – și s-a format mai departe de Soare. Apoi ar fi fost lovit de un alt corp masiv, care i-a smuls mare parte din manta și crustă, lăsând doar nucleul metalic.
Această teorie este favorizată de mulți oameni de știință, însă ridică și unele probleme, pentru că un astfel de impact ar fi trebuit să elimine elementele volatile de pe Mercur, lucru contrazis de descoperirile sondei Messenger.
Există însă și alte ipoteze. Unele sugerează că Mercur ar fi putut fi, de fapt, „lovitorul” și nu „victima” unei coliziuni, altele presupun că materialul aruncat în spațiu ar fi fost măcinat treptat în praf și împrăștiat de vântul solar. O altă posibilitate este ca Mercur să se fi format încă de la început dintr-un material bogat în fier, în apropierea Soarelui, iar o altă ipoteză ia în calcul migrarea planetelor interne dintr-o altă regiune a Sistemului Solar.
Niciuna nu explică totul perfect.
BepiColombo ar putea aduce răspunsuri. Cele două sonde ale misiunii vor studia compoziția suprafeței, structura nucleului, gravitația, câmpul magnetic și elementele volatile. Dacă Mercur a avut odată o „mare de magmă”, ar trebui să existe urme geologice. Deja imaginile recente arată o planetă plină de cratere, vechi fluxuri de lavă și suprafețe contractate de răcire.
Se speră că măsurătorile gravitaționale și analiza compoziției nucleului vor dezvălui originile planetei. Ar putea explica și de ce suprafața este atât de întunecată și dacă există un strat de grafit.
În cele din urmă, oamenii de știință visează la o misiune de aterizare și la aducerea unor probe pe Pământ. Nu există însă planuri concrete, deși se studiază posibilitatea ca anumite tipuri rare de meteoriți să provină de pe Mercur.
Totul se reduce la o întrebare fundamentală: este Mercur o întâmplare cosmică rară sau un rezultat normal al formării planetelor?
Deocamdată, misterul rămâne. De ce avem această planetă mică, suprametalică și ciudată în Sistemul Solar? Și câte astfel de planete există în jurul altor stele?
Pe dinafară, Mercur pare un glob gri, plin de cratere. Dar în interior, ar putea fi una dintre cele mai fascinante lumi din Sistemul Solar.
„Este posibil ca Mercur să fie pur și simplu o planetă improbabilă”, spune Jennifer Scora – una care, în majoritatea liniilor temporale, n-ar fi existat niciodată. Doar că în a noastră există.
Ştiri video recomandate
