Ideea nemuririi îi fascinează pe oameni încă din cele mai vechi timpuri. Teama de moarte și necunoscutul care o însoțește au alimentat permanent dorința de a prelungi viața cât mai mult sau chiar de a o face eternă, scrie El Economista.
Progresele din medicină și tehnologie au schimbat radical speranța de viață. Boli care în Evul Mediu făceau ravagii și ucideau mii de oameni sunt astăzi tratabile, uneori cu o simplă pastilă. Tot mai multe persoane ating vârsta de 100 de ani, o performanță rară în trecut.
Cheia ar fi fuziunea dintre biotehnologie și inteligența artificială
De la 100 de ani până la 1.000 pare însă o distanță uriașă. Cu toate acestea, futuristul și cercetătorul american Raymond Kurzweil susține că ne apropiem de un astfel de prag. El afirmă că „prima persoană care va trăi 1.000 de ani s-a născut deja”.
Declarația apare într-un eseu publicat în Wired, în care vorbește despre volumul său, The Singularity Is Nearer. Potrivit lui Kurzweil, cheia ar fi fuziunea dintre biotehnologie și inteligența artificială.
Această combinație ar permite dezvoltarea nanotehnologiei capabile să depășească „limitările organelor noastre biologice”. În viziunea sa, cercetătorii din domeniul longevității susțin că singura soluție reală este tratarea procesului de îmbătrânire în sine.
Kurzweil admite însă că, în prezent, nu există tehnologii care să confirme concret un asemenea scenariu. Este o proiecție bazată pe ritmul accelerat al inovației.
Controlul asupra biologiei umane ar fi fără precedent.
El argumentează că, dacă până în 2050 nanotehnologia va reuși să rezolve suficient de multe probleme legate de îmbătrânire, astfel încât o persoană de 100 de ani să poată trăi până la 150, omenirea ar avea apoi încă zeci de ani pentru a depăși noile provocări biologice care ar apărea.
Pentru atingerea acestui obiectiv, fiecare organism ar putea avea nevoie de sute de miliarde de nanoboți capabili să repare sau să înlocuiască celule și țesuturi degradate, funcționând cu ajutorul inteligenței artificiale. În momentul în care astfel de sisteme ar putea interveni selectiv asupra celulelor, spune el, medicina ar deveni o știință exactă, iar controlul asupra biologiei umane ar fi fără precedent.
Deocamdată, aceste idei rămân în sfera teoriei. Dar, în opinia lui Kurzweil, ritmul actual al progresului tehnologic face ca scenarii care odinioară păreau science-fiction să nu mai poată fi excluse.
Ştiri video recomandate
