"După ce am îndepărtat zidul care sigila intrarea în mormânt, am descoperit o podea acoperită cu mozaic, alcătuit din forme pătrate şi dreptunghiulare, înconjurate de romburi negre şi albe", se afirmă în comunicatul de presă dat publicităţii de autorităţile elene.
Potrivit ministerului citat, "lucrările vor continua pentru a curăţa interiorul mormântului şi pentru a ranforsa structura de sprijin de la intrare".
Anunţul prin care arheologii au dezvăluit că au descoperit acest mormânt uriaş, ce are o lungime de 497 de metri şi datează din epoca lui Alexandru cel Mare, fiind construit între anii 330 î.e.n. şi 300 î.e.n., a generat numeroase speculaţii despre conţinutul acestui tumul impresionant, aflat la o distanţă de 600 de kilometri de Atena.
"Ne aflăm în faţa unei descoperiri foarte importante din provincia Macedonia, o regiune care continuă să ne surprindă prin comorile ei unice", a declarat, pe 12 august, premierul grec Antonis Samaras, care a vizitat situl arheologic.
Începute în urmă cu doi ani, lucrările de la acest sit, cunoscut mai ales pentru "Leul din Amfipolis", o statuie din marmură cu înălţimea de 5,2 metri, au fost întrerupte în iarnă, dar au fost reluate în iunie.
Arheologii consideră că mormântul ar putea să aibă o înălţime de trei metri şi să aparţină unei personalităţi eminente din anticul regat macedonean.
O serie de ipoteze evocă mormântul Roxanei, soţia persană a lui Alexandru, altele spun că ar fi mormântul mamei regelui macedonean sau al unuia dintre generalii care l-au însoţit în lupte.
Ştiri video recomandate
