Acest nou scenariu, care se bazează pe analiza unei abundenţe de fosile, indică faptul că microorganismele denumite "metanosarcina" s-au înmulţit dintr-odată, de o manieră explozivă, în oceane, producând cantităţi uriaşe de metan.
Acest gaz, care se găseşte în atmosferă, a modificat clima şi chimia oceanelor, au subliniat experţii americani, a căror teorie va alimenta controversele despre acest subiect.
Deşi erupţiile vulcanice nu sunt complet excluse pentru a explica această extincţie - una dintre cele cinci cunoscute din trecutul Terrei -, ele joacă în acest scenariu un rol accesoriu, au precizat cercetătorii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT), al căror studiu a fost publicat luni în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).
Noi indicii par să sugereze, potrivit autorilor studiului, că explozia populaţiei de microbi metasarcina s-ar explica printr-o nouă aptitudine a acestora de a utiliza o sursă bogată în carbon organic, graţie unei creşteri masine a unui nutriment, nichelul, ce provenea din erupţiile vulcanice.
Studiul este bazat pe trei serii diferite de indicii. Mai întâi, dovezile geochimice demonstrează o creştere exponenţială a dioxidului de carbon (CO2) în oceane, în aceeaşi perioadă cu extincţia de la sfârşitul permianului.
Apoi, cercetătorii s-au referit la indicii genetice despre o modificare biologică a acestor microbi, metasarcina, în aceeaşi perioadă, care le-a permis să devină producători majori de metan, începând după acumularea de CO2 în oceane.
În final, o analiză a straturilor sedimentare arată o creştere bruscă a nichelului exact în aceeaşi perioadă.
Depozitele de carbon arată că pe Terra s-a produs o creştere importantă şi bruscă a gazelor ce conţin carbon - dioxid de carbon şi metan -, produsă în momentul marii extincţii.
Cercetătorii de la MIT au demonstrat că aceste erupţii nu au fost suficiente pentru a produce tot acel carbon măsurat în sedimente. Mai mult decât atât, "o injecţie rapidă cu CO2 provenind din vulcani ar fi fost urmată de o diminuare graduală", explică unul dintre cercetători, Gregory Fournier. "Or, a fost exact invers, cu o creştere rapidă şi continuă, care ne face să ne gândim la o explozie de microbi producători de metan", a mai spus acesta.
Ştiri video recomandate