Un nou studiu genetic analizează un fenomen rar de hibridizare apărut după accidentul nuclear de la Fukushima, când porci domestici scăpați din ferme abandonate s-au împerecheat cu mistreți sălbatici. Cercetarea arată că liniile materne de porc domestic au dus la o accelerare a succesiunii generațiilor, ceea ce a diluat rapid genele porcine. Mecanismul identificat ar putea funcționa oriunde porcii sălbăticiți și mistreții ajung să se încrucișeze, scrie phys.org.
Hibridizarea dintre animale domestice și fauna sălbatică este o problemă tot mai frecventă la nivel global, pe fondul extinderii porcilor sălbăticiți în habitatele mistreților. Deși acest fenomen a fost asociat adesea cu creșterea populațiilor și dezechilibre ecologice, mecanismele biologice din spatele acestor efecte au rămas, până acum, insuficient înțelese.
Un „experiment natural” după Fukushima
O oportunitate unică de cercetare a apărut după accidentul de la centrala nucleară Fukushima Daiichi, în 2011. Odată cu evacuarea populației, porcii domestici au scăpat în terenurile agricole și pădurile abandonate, unde s-au împerecheat cu mistreți. Absența activității umane și lipsa introducerii repetate de animale au transformat regiunea într-un veritabil experiment natural de hibridizare.
Un studiu genetic coordonat de profesorul Shingo Kaneko, împreună cu dr. Donovan Anderson de la Universitatea din Hirosaki, publicat online pe 22 ianuarie 2026 în Journal of Forest Research, a analizat acest fenomen și a ajuns la o concluzie surprinzătoare: în loc să mențină influența genetică a porcilor domestici pe termen lung, liniile materne porcine au accelerat, de fapt, reînnoirea genetică a populațiilor de mistreți.
„Deși s-a sugerat anterior că hibridizarea dintre porcii reveniți în sălbăticie și mistreți poate contribui la creșterea populației, acest studiu arată că ciclul reproductiv rapid al porcilor domestici se transmite pe linie maternă, accelerând schimbul generațional”, explică prof. Kaneko.
Cum s-au transmis trăsăturile de reproducere rapidă
Porcii domestici se reproduc pe tot parcursul anului și au un ciclu reproductiv mult mai rapid decât mistreții, care se reproduc, de regulă, o singură dată pe an. Studiul arată că această caracteristică s-a păstrat după evadarea animalelor și a fost transmisă prin linia maternă, ducând la generații succesive mai rapide și la „diluarea” accelerată a genelor porcine prin încrucișări repetate cu mistreți.
Pentru a înțelege acest mecanism, cercetătorii au analizat ADN-ul mitocondrial, moștenit exclusiv de la mamă, alături de markeri genetici nucleari, proveniți de la 191 de mistreți și 10 porci domestici, colectați între 2015 și 2018. Cu ajutorul modelelor de genetică a populațiilor, echipa a estimat numărul de generații scurse de la hibridizare și proporția de gene domestice rămase.
„Am pornit de la ipoteza că trăsătura distinctivă a porcilor domestici, reproducerea rapidă, pe tot parcursul anului, ar putea fi cheia acestui fenomen”, spune dr. Donovan Anderson.
Rezultate neașteptate privind moștenirea genetică
Contrar așteptărilor, mistreții care aveau ADN mitocondrial de porc domestic prezentau proporții semnificativ mai mici de gene porcine în genomul nuclear decât hibrizii proveniți din linii materne de mistreț. Mulți dintre indivizii cu linie maternă porcină erau deja la peste cinci generații distanță de prima încrucișare, semn al unei rotații genetice neobișnuit de rapide.
Profesorul Kaneko subliniază că situația de la Fukushima a fost una excepțională. Absența bruscă a oamenilor a permis extinderea rapidă a populațiilor de mistreți, iar transmiterea maternă a capacității de reproducere accelerată a contribuit la viteza cu care genele s-au amestecat.
Cercetătorii avertizează însă că fenomenul nu este limitat la Japonia. „Acest mecanism este foarte probabil să apară și în alte regiuni ale lumii unde porcii sălbăticiți se încrucișează cu mistreții”, subliniază dr. Anderson.
Implicații pentru controlul speciilor invazive
Dincolo de valoarea științifică, studiul are aplicații concrete în gestionarea speciilor invazive.
„Rezultatele pot fi folosite în strategiile de management al faunei și de reducere a pagubelor produse de speciile invazive. Dacă înțelegem că liniile materne de porc accelerează succesiunea generațiilor, putem anticipa mai bine riscul de explozie a populațiilor”, explică prof. Kaneko.
Aceste date ar putea ajuta autoritățile să își concentreze eforturile de control asupra hibrizilor cu anumite caracteristici genetice. În contextul extinderii rapide a porcilor sălbăticiți la nivel global, înțelegerea rolului liniei materne în schimbările genetice devine un instrument tot mai important pentru conservarea biodiversității și managementul faunei sălbatice.
Ştiri video recomandate
