x close

Descoperire istorică a NASA. Ce au descoperit astronomii pe suprafața unui satelit al planetei Jupiter

de G.S.    |    27 Sep 2016   •   08:30
Descoperire istorică a NASA. Ce au descoperit astronomii pe suprafața unui satelit al planetei Jupiter 416

O echipă de astronomi care analizează imaginile preluate de telescopul spaţial Hubble a confirmat o descoperire mai veche, anunţată în 2013, privind existenţa unor nori de vapori de apă care erup de la suprafaţa Europei, unul dintre sateliţii planetei Jupiter, probabil în urma unor fenomene de tip gheizer care indică faptul că această lună, care dispune de un uriaş ocean de apă sub calota glaciară care o acoperă, este o lume activă care rămâne favorită în descoperirea unor eventuale forme de viaţă extraterestră, conform NASA.

Repetarea observării vaporilor de apă deschide oportunitatea unor viitoare misiuni spre Europa care să poată aduna mostre din oceanul interior al acestui satelit, fără a fi nevoie să foreze prin kilometri de gheaţă.

"Oceanul Europei este considerat unul dintre cele mai promiţătoare locuri care ar putea adăposti viaţă din sistemul solar", susţine Geoff Yoder, administrator al Directoratului Ştiinţific al Misiunilor NASA de la Washington. "Aceşti nori de vapori, dacă există într-adevăr, ar putea să ne ofere o altă modalitate (mai facilă n.r.) de a aduna mostre din subsolul Europei", a adăugat el.

În decembrie 2012, telescopul Hubble a detectat ceea ce păreau a fi nori din vapori de apă care se extindeau până la 200 de kilometri în spaţiu, dinspre polul sud al Europei. Această informaţie, făcută publică în 2013, nu a fost confirmată până în prezent prin repetarea observaţiei, dar încă de la început a provocat reacţiile pline de entuziasm ale comunităţii de astrobiologi.

După prima observare s-a estimat că aceşti nori se ridică până la aproximativ 200 de kilometri distanţă de suprafaţa Europei şi apoi cad la suprafaţă sub formă de ploaie. Europa dispune de un uriaş ocean global, care conţine, conform calculelor, de două ori mai multă apă decât oceanul planetar de pe Pământ, dar se află ascuns sub un strat de gheaţă extrem de dură şi de rece, a cărui grosime este necunoscută.

Echipa de cercetători, coordonată de William Sparks de la Space Telescope Science Institute (STScI) din Baltimore, a observat nişte proiecţii digiforme în timp ce urmăreau trecerea Europei prin faţa planetei Jupiter.

Obiectivul iniţial al echipei de cercetători era să determine dacă Europa dispune de o microatmosferă rarefiată, o exosferă. Folosind aceleaşi metode de observare utilizate pentru a detecta atmosferele planetelor care orbitează în jurul unor stele, echipa şi-a dat seama că dacă ar exista erupţii de vapori de apă de la suprafaţa Europei, această metodă de observare ar fi cea mai potrivită pentru a le identifica.

"Atmosfera unei exoplanete blochează o fracţiune din lumina stelei din spatele său. Dacă Europa dispune de o atmosferă rarefiată, are potenţialul de a bloca o parte din lumina solară reflectată de Jupiter şi ar putea să fie observată. Şi astfel am căutat semne de absorbţiei (luminii n.r.) în jurul conturului Europei în timp ce trecea prin faţa lui Jupiter", a explicat William Sparks.

Echipa a observat trecerea Europei prin faţa lui Jupiter de 10 ori în ultimele 15 luni şi au remarcat ceea ce par a fi nori din vapori de apă în trei dintre aceste zece observaţii.

Aceste observaţii confirmă descoperirea făcută în 2012 de o echipă coordonată de Lorenz Roth, de la Southwest Research Institute din San Antonio. Ambele echipe au folosit Spectrograful Imagistic cu care este dotat telescopul Hubble, şi, deşi au apelat la două metode diferite de cercetare, au ajuns la aceeaşi concluzie.

Până în prezent însă, cele două echipe nu au reuşit să identifice simultan un astfel de nor de vapori de apă prin cele două metode distincte. Observaţiile realizate până în prezent sugerează că apariţiile acestor nori sunt foarte variabile, fiind considerate deocamdată evenimente care se manifestă sporadic.

Astfel, Europa devine cel de-al doilea satelit din sistemul solar despre care se ştie că dispune de nori din vapori de apă. În 2005 sonda Cassini, aparţinând NASA, a detectat jeturi de vapori de apă şi praf care erupeau de la suprafaţa lui Enceladus, unul dintre sateliţii celeilalte planete gazoase gigantice din sistemul solar, Saturn.

Descoperirea vaporilor de apă în cazul Europei urmează să fie reconfirmată de urmaşul lui Hubble, telescopul spaţial James Webb, ce va fi lansat de NASA în 2018. De asemenea, NASA are în vedere trimiterea unei sonde pe orbita Europei în căutarea acestor nori şi a mecanismului care îi generează.

Studiul realizat de echipa coordonată de William Sparks va fi publicat în numărul din 29 septembrie al revistei Astrophysical Journal.

"Capacităţile unice ale lui Hubble i-au permis să detecteze aceşti nori şi să demonstreze încă o dată că acest instrument poate face observaţii pentru care nici măcar nu a fost conceput. Aceste observaţii ne deschid o paletă largă de oportunităţi şi de abia aşteptăm viitoarele misiuni - aşa cum va fi lansarea telescopului spaţial James Webb - pentru a continua seria descoperirilor" pe Europa, a comentat şi Paul Hertz, director al Astrophysics Division at NASA Headquarters din Washington.

La conferinţa de luni au participat Paul Hertz, directorul Astrophysics Division din cadrul NASA, astronomul William Sparks din cadrul Space Telescope Science Institute din Baltimore, Britney Schmidt, profesoară la School of Earth and Atmospheric Sciences din cadrul Georgia Institute of Technology din Atlanta şi Jennifer Wiseman, cercetătoare la NASA's Goddard Space Flight Center din Greenbelt, Maryland şi membră a echipei Hubble.

Astrobiologii consideră Europa drept unul dintre locurile din sistemul nostru solar unde ar putea exista viaţă extraterestră. Acest satelit jovian cu diametrul de 3.100 de kilometri adăposteşte un vast ocean de apă sub calota de gheaţă care îi acoperă suprafaţa. Mai mult decât atât, unii oameni de ştiinţă sunt de părere că acest ocean coboară până în punctul în care intră în contact cu mantaua telurică a satelitului, făcând posibile numeroase tipuri de reacţii chimice. Existenţa acestor vapori de apă care erup de la suprafaţa Europei sub formă de gheizere, cel mai probabil, indică faptul că acest satelit dispune, în afară de apă şi de energia necesară pentru producerea unor reacţii chimice complexe care pot asigura existenţa unor ecosisteme extraterestre similare celor din jurul hornurilor vulcanice de la mari adâncimi, din oceanul terestru.

Sursă: Agerpres

Citeşte mai multe despre:

NASA Jupiter Europa satelit descoperire istoric apa
Parterneri
Parterneri
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nu, multumesc Accept
sati