Pe măsură ce oamenii ard combustibili fosili și eliberează dioxid de carbon (CO₂) în atmosferă, planeta se încălzește. Însă, există un alt efect alarmant al acestei poluări: ar putea schimba chimia sângelui nostru, arată un nou studiu făcut de cercetători australieni, a relatat CNN. În plus, creșterea concentrației de dioxid de carbon din atmosferă slăbește oasele oamenilor într-un ritm îngrijorător, au mai transmis oamenii de ştiinţă.
Nivelurile de dioxid de carbon ar putea schimba chimia sângelui nostru
Când cercetătorul Alex Larcombe, specialist în fiziologia respirației, a fost abordat în urmă cu câțiva ani de un coleg care i-a sugerat să analizeze impactul creșterii nivelurilor de dioxid de carbon asupra corpului uman, a fost sceptic.
"M-am gândit: «Sună ciudat»", a spus Alex Larcombe, care conduce departamentul de sănătate respiratorie de mediu la The Kids Research Institute Australia.
Totuși, el a decis să aprofundeze subiectul, iar concluziile la care a ajuns sunt îngrijorătoare. Alex Larcombe și colegul său, Philip Bierwith, cercetător asociat emerit la Australian National University, au analizat peste două decenii de date medicale din SUA și au descoperit modificări ale chimiei sângelui care par să reflecte creșterea nivelului de dioxid de carbon din atmosferă.
Cercetătorii australieni au folosit date din National Health and Nutrition Examination Survey, care a colectat informații detaliate despre sănătate de la aproape 7.000 de americani la fiecare doi ani, între 1999 și 2020. Este "cel mai cuprinzător set de date în ceea ce privește chimia sângelui", a explicat Larcombe.
Alex Larcombe și Philip Bierwith au căutat markeri în sânge care sunt strâns legați de cantitatea de dioxid de carbon inhalată de oameni.
Cercetătorii australieni: În prezent, în atmosferă există peste 420 ppm de CO₂ – cel mai ridicat nivel din istoria umanității
Jurnaliştii de la CNN au mai scris că oamenii au evoluat într-o atmosferă în care nivelul de dioxid de carbon s-a menținut relativ constant, în jurul valorii de 300 de părți per milion (ppm). Însă arderea combustibililor fosili a dus la creșterea acestuia şi, potrivit celor doi specialişti, în zilele noastre, în atmosferă există peste 420 ppm de CO₂ – cel mai ridicat nivel din istoria umanității. În ultimul deceniu, creşterea medie anuală a fost de aproximativ 2,6 ppm pe an, iar în 2024 s-a înregistrat o creştere de 3,5 ppm.
Pe măsură ce concentrația de dioxid de carbon din atmosferă crește, oamenii nu au altă opțiune decât să respire mai mult din acest gaz, ceea ce duce la creșterea acidității sângelui. Organismul are mecanisme de compensare, inclusiv rinichii, care produc și rețin mai mult bicarbonat, substanță esențială în reglarea acidității sângelui.
Nivelul mediu de bicarbonat din sânge a crescut cu 7% din 1999, urmând îndeaproape creșterea dioxidului de carbon atmosferic în aceeași perioadă, conform studiului care a fost publicat luna trecută în revista Air Quality, Atmosphere & Health.
Dacă aceste tendințe continuă, nivelul de bicarbonat din sângele uman ar putea "atinge valori nesănătoase" în următorii 50 de ani, arată studiul.
Cercetătorii au analizat și nivelurile de calciu și fosfor. Una dintre modalitățile prin care organismul gestionează aciditatea ușor crescută a sângelui este ca oasele să absoarbă o parte din excesul de dioxid de carbon și să îl stocheze sub formă de carbonat și fosfat de calciu. De asemenea, rinichii pot deveni mai puțin eficienți în reținerea calciului.
În timp, nivelurile circulante ale acestor substanțe pot scădea, exact ceea ce a constatat studiul. Nivelul de calciu din sânge a scăzut cu 2%, iar cel de fosfor cu aproximativ 7% în aceeași perioadă.
Dacă aceste scăderi continuă, nivelurile de calciu și fosfor ar putea coborî sub limitele sănătoase până la sfârșitul secolului. Acestea reprezintă "modificări permanente și în creștere ale chimiei sângelui uman", s-a mai notat în studiul realizat recent.
Deși datele sugerează o legătură între creșterea nivelului de dioxid de carbon și schimbările din chimia sângelui, autorii avertizează că sunt necesare cercetări suplimentare pentru confirmare, au mai scris cei de la CNN.
Studiul nu a luat în calcul alți factori care ar putea influența rezultatele, precum dieta, medicația, funcția renală, rata obezității sau timpul petrecut în spații închise, unde nivelurile de CO₂ tind să fie mai ridicate.
"Noi nu putem spune cu certitudine că aceste schimbări sunt 100% cauzate de schimbările climatice", a mai menţionat Alex Larcombe.
Totuși, dacă rezultatele se confirmă, acestea ar reprezenta încă o dovadă că poluarea cu dioxid de carbon trebuie privită nu doar ca o problemă de mediu, ci și ca una de sănătate publică pe termen lung.
Marea întrebarea este cum anume vor fi afectați oamenii de modificările chimiei sângelui. Se pare că nu este ușor de răspuns la această întrebare, mai ales pentru că există atât de puține studii în acest domeniu.
Unele cercetări sugerează că organismul uman ar putea face față creșterii nivelului de dioxid de carbon fără efecte negative, chiar și în scenarii extreme de încălzire globală, prin creșterea frecvenței respirației și a producției de bicarbonat.
Însă Alex Larcombe subliniază că aceste concluzii nu iau în considerare efectele pe termen lung ale expunerii pe parcursul vieții. Există tot mai multe studii pe animale care indică efecte măsurabile, inclusiv afectarea sistemului nervos și modificări ale ritmului cardiac.
În cazul oamenilor, expunerea pe termen scurt la niveluri de dioxid de carbon întâlnite frecvent în spațiile închise a fost asociată cu scăderea capacității cognitive și a abilităților de luare a deciziilor.
Ştiri video recomandate
